Reunificarea cu Basarabia, proiect sau fantasmÄ?
Asta, dupÄ ce ani la rând poziĹŁia oficialÄ a României fusese aceea conform cÄreia integrarea Republicii Moldova în Uniunea EuropeanÄ ar urma sÄ producÄ dispariĹŁia de facto a graniĹŁelor dintre cele douÄ state.
Sondajul INSCOP la care mÄ refer ne spunea cÄ 62% din respondenĹŁi ar fi de acord cu unirea Republicii Moldova cu România. Ce-i drept, întrebarea era cam ciudatÄ, cÄci începea cu premisa „DacÄ integrarea europeanÄ a Republicii Moldova/Basarabiei s-ar dovedi imposibilÄ…“. Cu alte cuvinte, se propunea o situaĹŁie cel puĹŁin ineditÄ – unirea unui stat membru al UE cu unul care ar fi eĹuat în acest demers. Ce-i drept, un lucru aparent asemÄnÄtor se întâmplase în 1991, atunci când Germania FederalÄ (membrÄ a UE) se unise cu RDG. Doar cÄ atunci nici nu se pusese problema intrÄrii în Uniune a Germaniei de Est, între altele pentru cÄ nu fusese recunoscutÄ ca stat de cÄtre membrele de atunci ale UE.
Câteva zile mai târziu, a apÄrut un sondaj IRES care a pus lucrurile în ordine: 76% din eĹantionul naĹŁional sunt de acord cu unirea celor douÄ state (fÄrÄ premise). AĹadar, preĹedintele a îmbrÄĹŁiĹat (din nou) un subiect care nu poate decât sÄ-i aducÄ popularitate. Nici unul dintre sondaje nu intrÄ în detalii (cunoaĹterea Ĺi acceptarea consecinĹŁelor, motivele acordului sau ale dezacordului).
Întrebat de cÄtre moderator dacÄ s-a consultat cu Guvernul înainte de a face acest enunĹŁ, preĹedintele a spus: „Cel care trebuie sÄ dea tonul în politica externÄ sunt eu, nu cred cÄ trebuie sÄ iau aprobare de undeva“. Îndoielnic cÄ Ĺi-a consultat consilierii cu expertizÄ asupra situaĹŁiei din stânga Prutului. Sunt însÄ sigur cÄ i-a ascultat pe cei de politicÄ internÄ, care i-au spus cÄ o luare de poziĹŁie pe tema unirii cu Basarabia nu poate sÄ nu aibÄ drept rezultat o creĹtere de popularitate. Eventual, combinatÄ cu una împotriva creĹterii taxelor la combustibil.
Poate însÄ, cu adevÄrat, sÄ devinÄ reunificarea celor douÄ state un proiect realist pentru România? PreĹedintele recunoaĹte cÄ principalul obstacol este opinia publicÄ din Republica Moldova. Acolo, curentul unionist este mai degrabÄ timid Ĺi politicienii îndrÄznesc sÄ-l afirme doar când sunt în vizitÄ la BucureĹti. Institutele de cercetare a opiniei publice se feresc sÄ întrebe despre acest subiect (dacÄ o fac, nu publicÄ rezultatele). Cele mai recente informaĹŁii pe aceastÄ temÄ apar într-un sondaj realizat de CBS-AXA în septembrie 2012: o proporĹŁie de 15% a unioniĹtilor (în acelaĹi sondaj, 56% din respondenĹŁi erau favorabili aderÄrii la UE). Asta înseamnÄ cÄ reĹŁinerea faĹŁÄ de perspectiva reunificÄrii nu este, peste Prut, proprie doar filo-ruĹilor sau comuniĹtilor, ci Ĺi unei pÄrĹŁi a electoratului partidelor pro-europene.
ExistÄ în Republica Moldova un consistent curent “independentist”, care ar accepta o apropiere (mai eles pe considerente economice) de Vest, dar nu Ĺi de România. Acest curent este adeptul unui discurs în care nu se vorbeĹte despre o eventualÄ unire, ci de o „anexare” de cÄtre România, se propagÄ conceptul de „limbÄ moldoveneascÄ“ etc. Este un discurs care a fost inculcat prin manualele sovietice de materialism istoric dupÄ care au învÄĹŁat cei mai mulĹŁi dintre cetÄĹŁenii de azi ai Republicii Moldova. Din pÄcate, luÄri de poziĹŁie intempestive precum cea a preĹedintelui României alimenteazÄ aceastÄ ideologie. Atunci când unirea este asumatÄ ca proiect de ĹŁarÄ doar al uneia dintre pÄrĹŁi, e uĹor sÄ-i zici „anexare”.
Conform celor mai recente sondaje (CBS-AXA, noiembrie 2013), dacÄ ar fi acum alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, comuniĹtii ar obĹŁine 51% din voturi. Sondajul e anterior semnÄrii parafÄrii acordului de asociere, care ar trebui sÄ mai creascÄ procentajele coaliĹŁiei de guvernÄmânt (creditatÄ acum cu 44%). Alegerile fiind peste câteva luni, câteva argumente în plus furnizate comuniĹtilor pot face diferenĹŁa.
Un adevÄrat proiect de ĹŁarÄ ar presupune (ca orice proiect) inventarierea resurselor, evaluarea riscurilor, imaginarea unor paĹi. DacÄ ne uitÄm la locul în care ne aflÄm acum, comparativ cu 1991, când, o datÄ cu independenĹŁa, Republica Moldova adopta limba românÄ drept limbÄ oficialÄ Ĺi “DeĹteaptÄ-te, române” ca imn, putem constata cÄ distanĹŁa pânÄ la eventualitatea reunificÄrii s-a mÄrit. DeclaraĹŁiile de genul celei fÄcute sÄptÄmâna trecutÄ de cÄtre un înalt demnitar care nu crede cÄ trebuie sÄ ia aprobare de la cineva servesc câĹtigÄrii de simpatie; cel puĹŁin asta ne spune sondajul IRES (63% o considerÄ bunÄ sau foarte bunÄ). Reunificarea rÄmâne însÄ tot în stadiul de fantasmÄ.
Mircea Kivu este sociolog.
RomaniaLibera.ro
FiČi la curent cu ultimele noutÄČi. UrmÄreČte TIMPUL pe Google News Či Telegram!