Începând cu astăzi, noi vom încerca să vă prezentăm riscurile din această sferă. În primul material vă spunem ce dificultăți întâmpină fermierii moldoveni care cresc păsări.
După ce mai bine de 10 ani a muncit în țări precum Germania, Rusia sau Italia, Viorel Voinu a hotărât să revină acasă și să-și lanseze propria afacere. Bărbatul are 35 de ani, este din satul Stoianovca, raionul Cantemir, iar din 2007 se ocupă cu creșterea găinilor ouătoare. Afacerea a început de la șase incubatoare trimise din Italia, ulterior s-a extins. Ferma are o capacitate de producere de aproape zece mii de ouă pe zi. În cadrul întreprinderii muncesc opt angajați și acum afacerea se dezvoltă cu succes, dar nu a fost așa mereu. De-a lungul timpului, producătorul s-a confruntat cu diferite probleme. Cu ajutorul lui vom încerca să evidențiem câteva riscuri ale afacerii cu găini.
Riscul major este lipsa oamenilor
„Riscul major al unei afaceri în R. Moldova este lipsa forței de muncă. Nu sunt oameni. Nu are cine lucra. Nu sunt specialiști”, așa a început discuția cu fermierul Voinu. Agricultorul spune că mai bine de un an nu poate găsi un veterinar pentru ferma sa și nici contabil. Prin urmare, aceste două funcții este nevoit să le îndeplinească chiar el. Un alt risc este dificultatea de a obține subvențiile de la stat chiar dacă acestea sunt promise. „Cu timpul eu am găsit metoda cea mai bună. Aplic pentru subvenții la început de an și le primesc la timp, dar majoritatea așteaptă ultimele luni, iar până atunci resursele financiare se termină”, punctează tânărul.
O altă piedică specifică țării noastre remarcată de el este birocrația. „Pentru cei care nu sunt implicați în politică lucrurile se mișcă foarte greu, am observat acest lucru personal. Din acest motiv am intrat și eu în politică, iar de atunci totul a devenit mai simplu”, recunoaște bărbatul.
La început de cale, Viorel vindea ouăle doar unui cumpărător, iar la un moment dat acesta a refuzat să le mai cumpere și producătorul a rămas cu producția „în aer”. Situația l-a învățat că e riscant să colaborezi doar cu un agent economic, de aceea, în prezent își vinde producția mai multor cumpărători. „Atunci când vinzi ouă sau carne de găină, permanent există riscul să scadă puterea de vânzare-cumpărare, de aceea este important să ai o rețea mai mare de clienți”, precizează fermierul.
Viorel spune că toată producția o vinde pe teritoriul țării și, chiar dacă aceasta este ecologic pură, oricum este dificil să pătrunzi pe piața din UE, deoarece acolo calitatea este mai înaltă.
Bărbatul a ținut să le recomande viitorilor crescători de găini să-și angajeze specialiști buni, pentru că există riscul ca păsările să se îmbolnăvească, iar acest lucru poate pune capăt afacerii în care s-a investit mai mulți ani de zile.
În final, Viorel a ajuns la concluzia că „în afaceri trebuie să mergi înainte, indiferent de ce se întâmplă!”.
Dificultățile unui crescător de prepelițe
Un alt fermier care crește păsări este Vadim Antoni din satul Grătiești, municipiul Chișinău. Acum cinci ani, el a cumpărat 1.500 de pui de prepeliță, iar acum creşte peste zece mii de capete și vinde săptămânal aproximativ 50 de kilograme de carne şi peste trei mii de ouă de prepeliţă. Până afacerea i-a adus profit, fermierul a întâmpinat mai multe greutăți.
Prepelițe
Vadim spune că cel mai dificil i-a fost să înceapă totul. Inițial, bărbatul s-a gândit că va investi atâta, cât să nu fie o tragedie, dacă afacerea va eșua. Prin urmare, investiția primară a constituit în jur de 10 mii de euro. Banii au fost cheltuiți pentru cumpărarea a 1800 de prepelițe de două săptămâni, confecționarea cuștilor, dotarea spațiilor, generator, moară de capacitate mică, dar și un automobil pentru transportarea hranei și a producției.
Prima dificultate cu care s-a confruntat agricultorul a fost birocrația. Prezența ei s-a făcut simțită atunci când el a început să propună spre comercializare ouăle de prepeliță. „La început a fost multă bătaie de cap, dar până la urmă organele de control și de avizare, au fost înțelegătoare și răbdătoare”, a mai adaugat acesta.
Vadim menționează că mereu există riscul să nu-ți întorci banii investiți, de aceea afacerea trebuie pusă bine la punct.
La fel, agricultorul a recunoscut că a încercat să colaboreze și cu băncile, însă dosarul solicita mai multe documente și prin urmare a renunțat la idee.
„Boli sunt multe, dar imunitatea lor este puternică”
În același timp, el zice că nu întâmpină probleme cu creșterea și reproducerea păsărilor, însă evidențiază o altă problemă. „Un moment dificil este atunci când trebuie să „înnoim sângele”. În R. Moldova nu există ferme puternice cu care să facem schimb. Acum căutăm prin țările vecine de la care o dată la doi ani să luăm ouă pentru incubarea rasei pe care o creștem”, subliniază bărbatul.
În prezent, la ferma sa lucrează șapte persoane printre care și un veterinar. Vadim evidențiază importanța angajării unui asemenea specialist pentru ca păsările să nu se îmbolnăvească și precizează că: „boli sunt multe, dar prepelița are o imunitate puternică și dacă se respectă regulile de întreținere, bolile sunt o raritate”.
Dacă inițial fermierul vindea doar ouă, din 2010 a început să vândă și carne de prepeliță, dar din vara anului 2014 comercializează deja prepelițe afumate și tăieței preparați cu ouă de prepeliță. Ca să evite riscul de a nu putea vinde producția la timp, Vadim s-a asigurat cu frigidere și congelatoare pentru păstrarea acestora, iar pentru sacrificarea păsărilor are și un abator din inox. Acum produsele din ferma sa se vând în rețelele de magazine din Chișinău și la restaurante.
Specialiștii susțin că sunt două tipuri de ferme de prepelițe. Una de tip hobby, de la care ai venituri modeste, dar nu necesită multe investiții și a doua care cere implicare morală și financiară 24 din 24 de ore, dar ce poate deveni o adevărată afacere de familie. Vadim spune că tinde să ajungă le ce-a de-a doua variantă.
Așadar, fermierul a spus că cel mai mult îl deranjează concurența neloială din țară, dar și concurența sporadică și amăgitoare (contrabandă cu ouă de prepeliță etc.), care mereu figurează ca riscuri într-o afacere de acest fel.
Ultimele date arată că în ţara noastră există şase crescători de prepeliţe, iar statul oferă subvenţii în valoare de 30 la sută din costul utilajului folosit la creşterea acestor păsări.
