Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă de risipă alimentară, estimată la peste 231 de mii de tone anual, adică aproape 71 de kilograme pe cap de locuitor. Cele mai mari pierderi provin din gospodării, urmate de sectorul alimentar și unitățile comerciale, demonstrând că fenomenul afectează fiecare nivel al lanțului de aprovizionare.
Risipa nu înseamnă doar bani pierduți, ci și efecte majore asupra mediului. Alimentele aruncate generează poluare, emisii de gaze cu efect de seră și consum inutil de resurse naturale precum apă și terenuri agricole. Experții atenționează că impactul ecologic este direct proporțional cu cantitatea de hrană irosită, iar Moldova contribuie semnificativ la această problemă globală.
Paradoxal, în timp ce tone de hrană ajung la gunoi, milioane de cetățeni se confruntă cu foamea și malnutriția. Potrivit statisticilor, peste 800 de agenți economici raportează anual pierderi alimentare estimate la 1,4 miliarde de lei, bani care ar putea fi folosiți pentru programe sociale sau sprijinirea persoanelor vulnerabile.
Fenomenul de risipă alimentară din Moldova reflectă tendințele globale: la nivel mondial, o treime din alimentele produse sunt pierdute sau aruncate, generând aproape 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Specialiștii trag un semnal de alarmă că fără măsuri urgente, situația se va agrava și va afecta în continuare securitatea alimentară.
Autoritățile și organizațiile civile încearcă să implementeze programe de educație și colectare a alimentelor pentru a reduce pierderile. Totuși, lipsa unui cadru legislativ coerent și a politicilor de prevenire face ca marea majoritate a alimentelor să continue să fie aruncate, în ciuda costului economic și ecologic uriaș.
