Rusia următorilor şase ani. Care vor fi provocările noului mandat al lui Putin?
Cu toate acestea, provocările pentru Federaţia Rusă nu sunt puţine, într-un context în care economia naţională este slăbită, iar tensiunile cu Occidentul au reescaladat, cel puţin pe termen scurt, ca urmare a atacului asupra fostului spion rus Serghei Skripal, aflat în custodia Marii Britanii. Mai mult, dincolo de divergenţele privind Ucraina sau Siria, în viitorul apropiat, Marea Baltică, Marea Neagră sau zona Oceanului Arctic ar putea fi noi teme de dispută între Kremlin şi Vest.
Astfel, Vladimir Putin va trebui să gestioneze problemele interne, încercând totodată să diminueze dependenţa economică a Rusiei faţă de Occident, vulnerabilitate demonstrată cu precădere după 2014, atunci când embargoul economic impus după anexarea peninsulei Crimeea şi scăderea preţului la petrol au lovit dur economia rusă.
Desigur, pentru marea parte a votanţilor săi, nu economia este fundamentul alegerii lui Vladimir Putin, ci rolul acestuia de Ţar sau Gardian al Cetăţii, aşa cum inclusiv CNN l-a catalogat pe liderul de la Kremlin. Însă găsirea unui echilibru între gestionarea problemelor interne şi poziţionarea pe plan extern va reprezenta o provocare pentru Putin. În sens contrar, cu certitudine ne vom lovi de o Rusie mult mai agresivă, iar evitarea unei curse a înarmării, aşa cum chiar Putin a promis – de altfel, ca semn al dorinţei de a se axa pe problemele interne – va fi imposibilă.
Nu în cele din urmă, consider că unele critici aduse lui Putin în presa occidentală, precum înscăunarea acestuia într-un Lider Suprem al Rusiei, pe modelul iranian, sunt exagerate. Asta deoarece ar fi ușor pentru liderul de la Kremlin să îşi rezerve un nou mandat şi după 2024, prin schimbarea
Constituţiei, spre exemplu, fără a crea un model al unui lider ce poate fi ales pe viaţă, după cum China tocmai a făcut. De aici începe şi adevărata provocare. Putin, în vârstă de 65 de ani, va avea 71 de ani la finalul acestui mandat, ceea ce ar trebui să ridice întrebări pertinente despre cine va fi succesorul său. Un sistem creat pe relaţii personale şi de loialitate va risca să facă implozie odată ce va trebui să îşi aleagă o nouă conducere, motiv pentru care Vladimir Putin ar trebui să se gândească deja la formarea şi prezentarea opiniei publice a unui viitor leadership politic. În caz contrar, Rusia s-ar putea afunda într-o luptă politică internă odată cu trecerea timpului, chiar și dacă Putin va obţine mai târziu încă un mandat, până în anul 2030.
În final, generaţia Putin, adică acea generaţie de tineri născuţi după 1990, care au crescut cunoscând un singur lider al Rusiei, reprezintă motorul mişcărilor anti-sistem din Federaţia Rusă. Aceştia sunt de altfel şi principalii susţinători ai lui Navalnîi, iar propaganda Kremlinului, destul de puternică în presa scrisă, TV şi radio, nu penetrează mediul de informare al acestora, şi anume: internetul. Aceşti tineri îşi dezvoltă o gândire critică, bazată pe o multitudine a surselor de informare, citind presa occidentală şi devenind atraşi faţă de valorile vestice, ceea ce va reprezenta, probabil, cea mai mare provocare internă, pe termen lung, pentru Kremlin.
Toate acestea necesită o atentă gestionare, iar alegerea unei strategii eşuate ar putea crea un cocktail periculos, care să conducă spre escaladarea tensiunilor sociale din Federaţia Rusă.
