Cel mai mare sistem de corali din lume, clasificat ca patrimoniu al umanității, este amenințat de schimbările climatice, dar și de scurgerile de pe terenurile agricole, de dezvoltarea economică și de proliferarea acanthasterelor, animale marine în forma unor spini, numite ‘coroane de spini’ care se hrănesc cu corali.
De asemenea, reciful a suferit cel mai drastic episod înregistrat vreodată de albire a coralilor, fenomen care afectează 93 la sută dintre ei, ca urmare a creșterii temperaturii apei.
"Sistemul actual de gestionare pentru captarea scurgerilor poluante și stăvilirea schimbărilor climatice este în mod clar inadecvat pentru oprirea degradării continue", scrie Richard Brodie și Jon Pearson, cercetători la Universitatea James Cook, într-un studiu publicat în revista ‘Estuarine, Coastal and Shelf Science Journal’.
Într-un comunicat emis joi, ei estimează că guvernul ar trebui să elibereze 10 de miliarde de dolari australieni (6,5 miliarde euro) în următorii zece ani pentru îmbunătățirea calității apei, în caz contrar Marea Bariera de Corali ajungând în stadiu terminal în cinci ani.
"Schimbarea climatică este mult mai rapidă decât se așteptau cei mai mulți oameni de știință", a declarat Jon Brodie.
"Un lucru pe care îl putem face este să îmbunătățim calitatea apei. Acum sau niciodată, acest lucru trebuie făcut pentru a obține o anumită rezistență la schimbările climatice", a explicat specialistul.
Potrivit opiniei sale, calitatea proastă a apei se datorează sedimentelor provenite din pășuni, care se varsă în mare deteriorând claritatea apei și dezechilibrând creșterea algelor și a coralilor.
De asemenea, distribuirea de îngrășăminte, în special azot, în industria trestiei de zahăr este foarte dăunătoare deoarece favorizează proliferarea ‘coroanelor de spini’, care se hrănesc cu corali, a adăugat el.
Finanțarea trebuie să fie utilizată în special pentru plantarea de arbori de-a lungul apelor, prevenind astfel eroziunea.
În anul 2015 s-a evitat cu puțin înscrierea Marii Bariere de Corali în lista UNESCO a patrimoniului mondial aflat în pericol. Zona fusese înscrisă din anul 1981 în lista UNESCO a patrimoniului mondial.
Canberra a anunțat în martie 2015 un plan de protecție pe 35 de ani care interzice deversarea deșeurilor de dragare și stabilește obiective pentru îmbunătățirea calității apei și protecția vieții marine.
UNESCO a cerut Australiei să predea până la 1 decembrie 2016 un raport de etapă privind progresele înregistrate pentru a confirma că punerea în aplicare a planului de protecție a fost eficientă.
Conform unui studiu realizat în 2013 de ‘Deloitte Access Economics’, acest perimetru cu o suprafață de 345.000 kilometri pătrați a injectat în fiecare an șase miliarde de dolari australieni în economie, în principal, din turism.
agerpres.ro
