Semne clare că mobilizarea lui Putin împinge economia Rusiei spre marginea prăpastiei

Cheltuielile exorbitante de război încep să afecteze bugetul de stat al Rusiei. Iată primele semne că mobilizarea va face ca economia să se prăbușească, scrie Novaia Gazeta.Europa.

<< Mobilizarea în Rusia va fi reluată în decembrie sau la începutul anului 2023, afirmă Statul Major General al Ucrainei și surse din diverse media rusești. Președintele Vladimir Putin a ordonat crearea unei baze de date integrate a tuturor persoanelor pasibile de serviciul militar, care să colecteze date de la tot felul de instituții, precum Serviciul Federal de Impozite sau Fondul de Pensii.

Dacă ostilitățile vor continua în 2023, bugetul global de război și ocupație ar putea ajunge la 7 sau 8.000 de miliarde de ruble [111,5-127,5 miliarde de euro], potrivit calculelor Novaia-Europa. Dacă pierderile Rusiei rămân la nivelul actual, în curând nu vor mai exista bani în buget pentru a plăti despăgubiri pentru combatanții uciși și răniți.

Autoritățile vor fi nevoite să reducă cheltuielile pentru sistemul de asistență socială, să tipărească mai mulți bani și să crească vertiginos datoria de stat a Rusiei, consideră economiștii. Iată care este părerea noastră despre ce se va întâmpla când Kremlinul nu va mai avea bani pentru război și când ar trebui să ne așteptăm la acest lucru.

Cât costă mobilizarea

Vladimir Putin a promis în octombrie că toți soldații mobilizați vor primi un salariu lunar de 195.000 de ruble [3.000 de euro] după ce se vor alătura unității lor militare. Celor cu grade superioare li s-a promis că vor fi plătiți chiar mai mult: 225 până la 244 de mii [3600-3900 de euro], dar numărul acestor recrutați rămâne nedeclarat.

Dacă se dă crezare rapoartelor autorităților, potrivit cărora au fost mobilizate aproximativ 320 de mii de persoane și presupunând că vor încerca să mențină această cifră, atunci cheltuielile lunare cu salariile pentru cei mobilizați se vor ridica la 62 de miliarde de ruble [973 de milioane de euro]. Aceasta reprezintă mai mulți bani decât bugetele anuale a 20 de regiuni ale Rusiei. Plata salariilor timp de două luni [1,95 miliarde de euro] va costa Rusia mai mulți bani decât ajung să cheltuiască jumătate din regiunile țării într-un an.

Douăsprezece luni de astfel de cheltuieli vor costa bugetul 745 de miliarde [11,9 miliarde de euro], de două ori mai puțin decât cheltuielile bugetului federal pentru sănătate și educație.

Cu toate acestea, salariile celor mobilizați ar putea deveni doar o mică parte din cheltuieli în comparație cu plățile compensatorii pentru răniți și morți. Autoritățile promit să plătească 6 milioane de ruble [94.200 de euro] fiecăruia dintre răniți și 12 milioane [190.000 de euro] familiilor celor decedați.

La scurt timp după ce mobilizarea a fost declarată, Novaia-Europa a publicat un articol scris de doi economiști, Oleg Ițhoki și Maxim Mironov, despre pierderile economice și demografice pe care le va suferi Rusia din cauza mobilizării.

Aceștia au remarcat că pierderile în rândul mobilizaților vor fi mai mari decât cele ale armatei contractate, din cauza slabei pregătiri și motivări. Având în vedere că serviciile secrete britanice au estimat că pierderile în rândul mobilizaților din „RPD” au ajuns la 55% în primele trei luni de război, cei doi au sugerat că pierderile Rusiei în rândul mobilizaților ar putea ajunge la 60-70% în următoarele șase luni, 15-20% dintre cei uciși și 45-50% dintre răniți.

Dacă luăm cea mai mică estimare de 15% de morți (48 de mii de persoane) și 45% de răniți (144 de mii) și presupunem că aceste victime se vor întinde pe parcursul unui an întreg, bugetul va trebui să cheltuiască 1,44 trilioane de ruble [22,7 miliarde de euro] pentru despăgubiri. Dacă Rusia recrutează încă 130 de persoane pentru a compensa pierderile, cheltuielile vor ajunge până la 2,2 trilioane [34,7 miliarde de euro]. Un trilion [15,77 miliarde de euro] ar fi necesar pentru a plăti salariile a 450 de mii de recruți.

Concluzia: scenariul mai „optimist” va necesita anul viitor 2,2 trilioane în plus la buget pentru salarii și compensații, iar cel „pesimist” va necesita 3,2 trilioane.

Ce mai este inclus în bugetul de război

Guvernul Rusiei a înaintat un proiect de buget către Duma de Stat cu puțin timp înainte de declararea mobilizării, iar proiectul de cheltuieli nu a fost inclus acolo, susțin economiștii intervievați de Novaia-Europa. Proiectul de lege a fost adoptat pe 24 noiembrie.

O armată de recruți ar avea nevoie de mai multe arme, echipamente, alimente, combustibil și așa mai departe. Potrivit portalului Electronic Budget, la data de 2 noiembrie (date mai recente nu sunt disponibile, deoarece Ministerul de Finanțe a declarat aceste date clasificate), cu o grupare de aproximativ 200 de mii de persoane, anul acesta au fost deja cheltuite 1.970 de miliarde de ruble [30,8 miliarde de euro] pentru achiziționarea de arme, 387 de miliarde [6 miliarde de euro] au fost cheltuite pentru repararea armelor, salariile pentru Ministerul Apărării s-au ridicat la 840 de miliarde [13 miliarde de euro], iar 385 de miliarde [6 miliarde de euro] au fost cheltuite pentru hrană, combustibil, îmbrăcăminte, diverse servicii și achiziționarea de bunuri. Aceste date sunt încă incomplete, deoarece multe cheltuieli bugetare sunt de obicei raportate doar la sfârșitul fiecărui an.

Economistul Serghei Aleksașenko propune ca costul războiului și al ocupării Ucrainei să fie estimat prin creșterea cheltuielilor pentru „apărare națională” și „securitate națională”.

Anul acesta a fost planificat un total de 4.670 de miliarde de ruble [73,5 miliarde de euro] pentru securitatea națională, iar în 2023 este planificată o creștere de 300 de miliarde [4,7 miliarde de euro].

Cheltuielile pentru securitatea națională vor crește cu 58% în 2023, până la 4.410 miliarde de ruble. Această creștere a cheltuielilor pentru aplicarea legii este necesară pentru a „face ordine” pe teritoriile ocupate ale Ucrainei, consideră Aleksașenko.

Creșterea totală în ambele domenii combinate va fi de 3,5 trilioane [54,5 miliarde de euro] față de 2021, sau de 3,2 trilioane [49,9 miliarde de euro] scăzând inflația de 8%. Alte 139,4 miliarde [2,1 miliarde de euro] urmează să fie cheltuite pentru reconstrucția infrastructurii pe teritoriile ocupate. Astfel, bugetul total al războiului și al ocupației, inclusiv salariile și compensațiile pentru cei mobilizați, ar putea ajunge la 5,5 – 6,5 trilioane [85,7 miliarde-101,2 miliarde de euro] în 2023, sau la 7 – 8 trilioane [109 miliarde-124,8 miliarde de euro] în 2022 și 2023 combinate.

Prin contrast, s-a planificat să se cheltuiască 6,4 trilioane de ruble [99,9 miliarde de euro] din bugetul federal pentru politica socială (aceasta include banii de pensii și ajutoarele sociale) în 2022.

În același timp, autoritățile au o modalitate de a evita o creștere critică a datoriei, care pare, de asemenea, destul de riscantă, având în vedere că există revolte în rândul recruților. Va fi mai ușor pentru guvern să refuze parțial îndeplinirea promisiunilor privind plățile către recruți, consideră economistul Maxim Mironov. Una dintre opțiuni este de a plăti salariile mari doar pentru participarea la lupte, lucru care va fi dificil de dovedit oficialilor a posteriori.

Potrivit portalului Electronic Budget, la data de 27 octombrie statul a alocat 189,7 miliarde de ruble [2,9 miliarde de euro] Ministerului Apărării și Gărzii Naționale pentru compensații pentru cei uciși și răniți. Numărul de compensații rămâne nedeclarat, dar acești bani ar fi suficienți pentru 9.000 de soldați uciși și 18.000 de soldați răniți, de exemplu. Este posibil ca acești bani să nu reprezinte întreaga sumă, deoarece unii dintre soldații uciși sunt în mod normal considerați dispăruți timp de mai multe luni. În plus, plățile către mercenarii PMC uciși și către recruții din RPD și RPL nu au provenit direct din bugetul rusesc.

„Este o construcție nebună”

Deficitul bugetar de anul viitor ar putea fi semnificativ mai mare decât cele 2.900 de miliarde de euro [45,1 miliarde de euro] prognozate, nu doar din cauza mobilizării, ci și pentru că se bazează pe o prognoză nerealistă și optimistă a veniturilor, spun economiștii Serghei Aleksașenko și Igor Lipsiț, pentru Novaia-Europa.

Acest lucru este confirmat de Camera de Conturi a Rusiei, care a criticat proiectul de buget. Potrivit auditorilor, volumul livrărilor de energie și prețul petrolului rusesc din Urali ar putea fi mai mic decât prevede proiectul de lege.

Veniturile din petrol și gaze ale Rusiei au atins un nivel record în aprilie. De asemenea, bugetul țării a fost excedentar și în primele luni ale războiului din Ucraina, ceea ce înseamnă că veniturile Rusiei au depășit cheltuielile sale din pricina creșterii prețurilor la energie. În lunile iulie, august și septembrie, veniturile din petrol și gaze au fost sub nivelurile de dinainte de război, iar bugetul a fost în deficit.

Un nou excedent a apărut din nou în octombrie, din cauza unei plăți unice de taxe de către Gazprom pentru anul trecut. Cu toate acestea, bugetul care a fost planificat pentru acest an presupunea că cheltuielile vor depăși veniturile cu 1,3 trilioane de ruble [20,2 miliarde de euro]. Cel mai probabil, această marjă va fi și mai mare din cauza „noilor provocări”, a declarat anterior Anton Siluanov, ministrul rus de Finanțe.

În mod surprinzător, guvernul a inclus în bugetul pentru 2023 o creștere a tuturor celorlalte venituri, adică a celor care nu provin din petrol și gaze. „Această predicție este lipsită de orice dovadă, este o construcție nebună pentru buget. Cel mai probabil, veniturile, altele decât cele din petrol și gaze, vor scădea”, consideră Lipsiț.

De unde se pot obține bani pentru război

Guvernul plănuia să acopere deficitul bugetar în principal cu ajutorul Fondului Național de Bunăstare.

Acest fond era destinat să fie o rezervă de bani pentru generațiile viitoare. Excesul de profituri din exporturile de petrol fusese adăugat la el de-a lungul anilor; o parte din acești bani au fost investiți în diverse proiecte. Partea sa lichidă (neinvestită în proiecte sau acțiuni) era cu 7,5 trilioane de ruble [116,8 miliarde de euro] mai puțin în septembrie, în scădere cu peste 2 trilioane [31,1 miliarde de euro] de la începutul războiului. Alte 2.000 de miliarde sunt planificate să fie cheltuite în 2023.

Dacă guvernul va cheltui rezervele atât de repede, atunci banii se vor epuiza rapid, așa că autoritățile vor căuta alte surse de acoperire a deficitului, cum ar fi creșterea taxelor și împrumuturi.

Guvernul se așteaptă ca veniturile bugetare suplimentare să provină din creșterea taxei de export și a taxei de separare a gazelor, din taxe mai mari pentru industria petrolieră, din introducerea unei taxe de export pentru îngrășăminte și cărbune, din creșterea veniturilor provenite din acciza pe tutun și dintr-o nouă acciză pe băuturile dulci.

Pe măsură ce taxele cresc, iar veniturile din exporturile de petrol și gaze scad, guvernul a decis să indexeze tarifele la utilități cu opt luni înainte de termen. Prețurile serviciilor de utilități vor crește începând cu 1 decembrie 2022, în loc de iulie 2023, așa cum era planificat anterior. Creșterea maximă nu va depăși 9% la nivel național. Aceasta va fi a doua indexare a tarifelor la utilități într-un an.

Împrumuturi de bani pentru patrie

Deoarece rezervele, creșterile de taxe și reducerile de cheltuieli deja planificate nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul, guvernul se va împrumuta în mod activ. „Găurile din buget vor fi peticite cu ajutorul a două surse: vânzarea de obligațiuni de împrumut federale și inflația prin emiterea excesivă de numerar”, spune Lipsiț.

Trezoreria Rusiei a împrumutat bani într-un ritm record în noiembrie, de teamă că deficitul bugetar va fi mult mai mare, și a făcut reduceri record după ce încercările anterioare de a împrumuta bani au eșuat. Acest lucru poate fi la fel de bine descris drept „disperare”, spune economistul Dmitri Polevoi.

Datoria națională a Rusiei de dinainte de război era de 20.800 de miliarde [325,8 miliarde de euro], iar în 2022 se preconizează că va crește la 23.400 de miliarde [367,4 miliarde de euro]. Înainte de mobilizare, guvernul a mai prevăzut în buget creșterea datoriei naționale la 25,3 trilioane [394,2 miliarde de euro] în 2023 și la 29,5 trilioane [459,7 miliarde de euro] în 2025. Potrivit planului guvernului, atunci când datoria va ajunge la această valoare, va costa 1,8 trilioane de ruble [28 miliarde de euro] pe an, depășind cheltuielile anuale ale bugetului federal pentru educație și sănătate.

Cu toate acestea, măsurile pe care guvernul le ia acum pot crește semnificativ costurile datoriei. Guvernul împrumută bani la o rată a dobânzii de peste 10%, astfel încât costurile serviciului datoriei ar putea crește potențial la 3.000 de miliarde [46,7 miliarde de euro] pe an, a declarat Lipsiț. Rata ar putea deveni și mai mare dacă inflația va crește.

„Mulți economiști au spus că o intrare în incapacitate de plată este imposibilă, deoarece există rezerve mari de valută, iar bugetul nu era foarte mult pe minus, dar asta a fost înainte de februarie. Acum, Rusia se află pe o cale care ar putea să o ducă la default”, spune Lipsiț.

De asemenea, statul ar putea prezenta neîndeplinirea obligațiilor legate de datorie, de exemplu, ca o înghețare a obligațiunilor, așa cum s-a întâmplat cu titlurile de creanță emise în timpul lui Stalin, crede Lipsiț. În 1957, Nikita Hrușciov a sugerat amânarea rambursării obligațiunilor timp de 25 de ani. Propaganda sovietică spunea că muncitorii au întâmpinat propunerea cu aplauze și că sprijinul în rândul populației a fost omniprezent.

Trezoreria Rusiei va insista în continuare să nu permită o gaură prea mare în buget, crede Aleksașenko.

„Nu cred că vor utiliza întregul Fond Național de Bunăstare sau vor lăsa deficitul să scadă la 7.000 de miliarde [109 miliarde de euro]. Cred că Siluanov va ieși cu scutul pentru a nu lăsa să se întâmple acest lucru. Nu știu ce cheltuieli va tăia. Va tăia tot felul de cheltuieli, cele de investiții pentru început, cu excepția celor legate de [vicepremierul] Marat Kușnullin. Ceea ce face de obicei Trezoreria este că le spune tuturor ministerelor să reducă cheltuielile cu 7-10%. Ministerele trebuie să decidă ce lucruri trebuie să taie. Apoi, fiecare minister începe să se plângă și să ceară să nu fie reduse cheltuielile”, spune Aleksașenko.

Mironov crede că guvernul ar putea începe să taie și mai mult din cheltuieli, inclusiv din prestațiile sociale, care sunt încă economisite.

Potrivit lui Lipsiț, dacă economia Rusiei continuă să meargă în același mod în care o face acum, atunci riscul ca guvernul să nu-și îndeplinească obligațiile de plată a datoriei ar putea deveni real în 2025 sau 2026. Dar dacă sancțiunile vor funcționa eficient anul viitor, iar pierderile din război vor fi mari, acest lucru se va întâmpla chiar mai devreme, crede Lipsiț, menționând că imaginea generală va deveni clară în februarie sau martie 2023. „Ceea ce putem vedea acum sunt primele semne, primele schițe ale acestui dezastru, dar nu și conturul final”, spune el.