Acestea sunt, de cele mai multe ori, părerile oamenilor despre serviciul de urgență. Pe de altă parte, însă, medicii afirmă că atunci când primesc apeluri din partea cetățenilor, pot fi și înjurați, în unele cazuri, zeci de telefoane se dovedesc a fi false, iar unii oameni apelează după ajutor, chiar dacă nu au nevoie de el. Astfel, funcția dispecerului medical este de a clarifica și justifica necesitatea asistenței medicale de urgență și de a deservi pacienții în ordinea priorităților. 

Evelina Rusu lucrează timp de cinci ani în calitate de medic coordonator la serviciul de urgență operativă. În tot acest răstimp a întâmpinat situații de-a dreptul dificile. După cum ea însăși menționează, medicii nu coordonează doar lucrul serviciului 903, ci chiar încearcă să aplaneze divergențele dintre pacienți și dispecerii de la Urgență.

„Deseori, persoanele care solicită ambulanța au impresia că salvarea trebuie să se teleporteze, cu toate că, oricâte echipe ai avea, cât de dotată nu ar fi mașina, acestea au nevoie de timp pentru a ajunge la fața locului”, spune medicul coordonator.

1500 de apeluri și până la 800 de solicitări deservite în decurs de 24 de ore

În același timp, Ala Zueva, șeful secției urgență operativă, spune că într-o singură tură sunt primite până la 1500 de solicitări din tot municipiul. „Lasă de dorit cultura multor solicitanți care apelează serviciul 903. Deseori, aceștia depășesc normele bunului simț”, afirmă Ala Zueva.

Mai mult, de numeroase ori survin apeluri false la urgență, însă acestea nu pot fi identificate decât doar atunci când echipa ajunge la fața locului. „Noi suntem obligați să trimitem salvarea pentru orice apel, iar atunci când ajungem la destinație, de multe ori nimeni nu deschide ușa”, menționează medicul coordonator.

De asemenea, Evelina Rusu mărturisește că, odată, echipa de urgență a mers de două ori la un apel fals. „Aceasta, în timp ce în altă parte, cineva poate într-adevăr avea nevoie de ajutor”, a subliniat Evelina Rusu.

În secția de primire a telefoanelor nu este liniște niciodată. Angajatele care recepționează apelurile încearcă să obțină cât mai multă informație despre locul unde se află bolnavul, mai ales atunci când acesta se află într-un loc public, întrucât echipa medicilor ambulanți să ajungă la destinație cât mai rapid. Totuși, pe durata discuției, telefoanele nu încetează să sune. Astefel, nu trec mai mult de câteva secunde de la recepționarea apelului și până la deplasarea echipei în teren.

Pentru cei obișnuiți să sune la urgență există „sfatul medicului”

O categorie aparte sunt oamenii pentru care numărul de urgență și echipa de salvare a devenit o obișnuință. „Avem și așa persoane”, ne spune zâmbind dispecerul de la Spitalul de Urgență, care tocmai a primit un apel. „Pentru ei avem o linie specială, care se numește „sfatul medicului”. Acolo, bolnavii primesc indicațiile necesare pentru a se trata în condiții de casă”, specifică angajata.
„Trebuie să fim mai loiali cu ei, fiindcă majoritatea dintre ei sunt oameni în vârstă. Avem mulți bătrâni, care au rămas singuri și nu au pe nimeni alături când au nevoie de ajutor. Din această cauză apelează atât de des la noi, iar noi încercăm să-i redirecționăm către linia unde pot primi o consultație”, spune Evelina Rusu.

Un sfat bun poate ameliora situația

Medicul coordonator al serviciului de urgență operativă susține, totodată, că atunci când aceștia insistă și cer ambulanța la domiciliu, medicii nu au dreptul să refuze. „Boala se poate acutiza și în acel moment omul chiar are nevoie de ajutor”, menționează medicul coordonator. Însă, în majoritatea cazurilor, lucrătorii medicali cunosc foarte bine persoana la care se deplasează și știu că nu este nimic grav. „Ce putem face în acest caz? Le oferim tratamentul, recomandările necesare și cu asta totul se ameliorează. De asemenea, informăm medicul de familie pentru a rezolva cazul mai departe ”, a conchis Evelina Rusu.

Potrivit psihologului Larisa Mămăligă, astfel de persoane se numesc ipohondrice, adică persoane care au o stare de neliniște și o preocupare obsesivă permanentă față de sănătatea lor. „Vreau să vă spun că această maladie se poate atesta și la adolescenți, nu numai la bătrâni”, subliniază Larisa Mămăligă.

Psihologul zice că, de obicei, persoanele ipohondrice fac rând la cabinetele medicilor și mereu invocă motive doar pentru a fi tratați. Cu toate acestea, pentru un medic este evident când o persoană este bolnavă și când aceasta are nevoie de un sfat venit din partea psihologului.
„De obicei, medicii îi redirecționează la noi. Nu este nimic grav să ceri ajutorul psihologului, din contra, este un lucru foarte popular peste hotare”, a menționat aceasta.