Student peste Prut. Și acum ce fac?

Dacă majoritatea celor care decid să-și continue studiile aleg o universitate din Republica Moldova, atunci un număr semnificativ de absolvenți decid să plece peste Prut. În 2014, România a acordat 5000 de burse elevilor și studenților basarabeni, 2800 fiind burse de studiu pentru licență. Mai toată lumea știe câte ceva despre cum e „acolo”, știe despre cineva care învață în țara vecină. Părerile generale variază de la „În România universitățile-s mai bune, acolo se face mai multă carte decât la noi și ai mai multe perspective” până la „Copiii care se duc în România ajung niște destrăbălați, fiindcă n-are cine să aibă grijă de ei”. Totuși, cât de diferit e „acolo”?

E adevărat că această experiență e diferită pentru fiecare, dar dacă adunăm motivele principale pentru care tinerii aleg să-și continue școala în țara vecină, ajungem la doar câteva: studii mai calitative, perspective mai bune de angajare, dorința de a schimba mediul și de a trăi independent. Totuși, lucrurile se văd altfel înainte de a ajunge la facultate, mai simple, idealizat uneori, iar pentru mulți, România devine un fel de „tărâm al făgăduinței”. Totuși, cum evoluează acest „Romanian Dream” (n.red. Visul românesc) pentru studenți spre sfârșitul experienței?

Alegerea României pentru studii nu înseamnă neapărat și criterii diferite de a selecta facultatea. La fel ca în Moldova, o mare parte din candidați optează pentru științe economice sau drept, justificându-și alegerea prin posibilități mai mari de angajare. Anastasia Spânu, care a studiat Economie la Iași, spune că încă din școală îi plăceau științele reale, iar această specializare i-ar aduce siguranța unui loc de muncă. „Am ales Iașiul ca un punct de lansare, iar acum sunt la București, particip la un program de training al unei bănci germane. Bucureștiul este orașul oportunităților și al job-urilor bine remunerate”, explică aceasta. Și pentru cei care decid să se întoarcă în Moldova pare să conteze diploma românească. Mariana, care a absolvit Administrație Publică la Cluj, e angajată la primăria din satul său de baștină. „Am vrut să mă întorc atât pentru a fi mai aproape de familie, cât și pentru a contribui la dezvoltarea comunității locale”, spune Mariana.

Pe de altă parte, Vlad (nume modificat la solicitarea acestuia), absolvent de Economie la Oradea, spune că a încercat să-și găsească un loc de muncă în domeniu. Neavând prea multe opțiuni, a ajuns să lucreze într-un call-center. Pe viitor se gândește să aplice la un masterat într-un oraș mai mare sau în altă țară.

Din spusele tinerilor se înțelege că cele mai mari șanse de a lucra în domeniu le au studenții care aleg facultățile cu profil tehnic. Sergiu lucrează ca programator în Cluj încă din anul III. El spune că toți colegii săi au avut posibilitatea de a lucra în IT. Totuși, și în acest domeniu contează performanța academică. Iulia Ceban, doctorandă la Chimie în Timișoara, a trecut printr-o selecție riguroasă până a ajuns să lucreze într-o companie nemțească ce produce echipament stomatologic. „Dacă aș da timpul înapoi, știu că aș alege aceeași cale fără niciun regret. Am ajuns sa învăț multe într-un oraș mai europenizat decât ceea ce mi se oferea în 2009 în Republica Moldova”, spune Iulia întrebată dacă este mulțumită de decizia luată.

Într-o țară în curs de dezvoltare, care primește fonduri europene și găzduiește mai multe companii multinaționale, tinerii înțeleg că trebuie să se adapteze cerințelor pieții. O diplomă de licență sau masterat nu înseamnă neapărat un serviciu conform calificării, ci mai degrabă atestarea unor competențe.

Aparent, situația nu e foarte diferită de cea din Moldova, nici aici nu își găsește toată lumea un loc de muncă „după specialitate”. Totodată, o vorbă bună de la un profesor contează pentru angajatori. Majoritatea tinerilor susțin că nu regretă decizia luată, întrucât au avut parte de studii de o calitate mai bună. Ajung la această concluzie în urma discuțiilor cu colegii din Moldova, care urmează facultăți din aceleași domenii. Dintre toți tinerii cu care am vorbit, puțini au auzit zvonuri legate de profesori corupți, mai mult, niciunuia nu i s-a cerut mită.

Pentru cei mai mulți studenți, România e „perspectiva mai bună”, chiar dacă întâlnesc mai multe dificultăți decât se așteptau. Te întorci acasă? Rămâi și încerci să te descurci? Pleci mai departe? În următoarele articole vom încerca să analizăm fiecare dintre posibilități, precum și alte aspecte ale studenției în România.