Presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin a crescut pe câmpul de luptă și în sălile diplomațice, în timp ce trupele ucrainene continuă contraofensiva în nord-estul Ucrainei.
Retragerea grăbită a trupelor ruse de săptămâna trecută din părți ale unei regiuni de nord-est Ucrainei pe care au ocupat-o la începutul războiului, împreună cu rarele rezerve publice exprimate de aliații cheie, au subliniat provocările cu care se confruntă Putin pe toate fronturile. Atât China, cât și India au menținut legături puternice cu Rusia și au căutat să rămână neutre în privința Ucrainei.
Dar summitul Organizației de la Shanghai desfășurat la sfârșitul săptămânii în Uzbekistan aruncă o umbră asupra lui Putin care sperase că reuniunea îl va readuce în prim-plan și va arăta că nu este atât de izolat la nivel internațional, scrie AP.
Dar, imaginea de la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, din Uzbekistan, care a atras atenția, viralizându-se pe rețelele sociale și în media, este cea în care Putin a fost așezat, înghesuit, pe canapea la o masă în capul căreia trona dominant Recep Erdogan, președintele Turciei. Putin a fost așezat pe laterală, pe o canapea pe care o împărțea cu aliatul său din războiul împotriva Ucrainei, președintele Belarusului Aleksandr Lukașenko, și cu președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon. Putin stă la mijloc, între ei, într-o poziție oarecum incomodă și vizibil stânjenit de situație.
Mai mult, imediat lângă Erdogan, în stânga, stă pe scaun într-o poziție ce pare mai generoasă ca spațiu președintele Azerbaidjanului, a cărui țară este sprijinită de Turcia în conflictul pe care îl are cu Armenia sprijinită de Moscova. În această imagine care s-a viralizat pe rețelele sociale se vede cum președintele Erdogan vorbește și toată lumea este atentă la ceea ce spune, iar așezarea liderului turc pe scaun îi asigură o înălțime mai mare decât a celor care stau pe canapea. La această masă nu a venit și președintele chinez, Xi Jinping.
Competiție de sfidare
Summitul din Uzbekistan pare să se fi transformat într-o competiție de sfidare a liderului de la Kremlin. Vladimir Putin a fost lăsat să aștepte de către doi dintre omologii săi. Premierul Indiei a apărut vineri mai târziu la întâlnirea bilaterală, timp în care Putin s-a văzut nevoit să facă diverse gesturi cu care să-și ascundă stânjeneala și să dialogheze și să-și facă semne cu presa din sală. Gestul lui Modi vine la o zi după ce președintele din Kîrgîzstan l-a lăsat de asemenea să aștepte o jumătate de minut, înaintea întâlnirii lor bilaterale de la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai. Nu este prima dată când lui Putin i se întâmplă asta în vizitele externe. În luna iulie, la Teheran, președintele turc, Recep Erdogan, l-a lăsat pe liderul rus să aștepte timp de aproape un minut înainte să înceapă discuțiile despre exportul de cereale ucrainene. Toate aceste gesturi sunt deliberate în diplomație, unde totul este stabilit să meargă ceas. În plus, par să fie plătite niște polițe mai vechi. Lui Putin însuși îi plăcea să-și facă partenerii să aștepte.
Liderul de la Kremlin, atenționat de China și India
Dincolo de simbolistica în planul imaginii, Vladimir Putin a avut câteva zile dificile la summitul din Uzbekistan și pe planul rezultatelor. Mai mulți lideri politici au dat semnale că liderul rus urmează calea greșită prin continuarea războiului din Ucraina. China a declarat cât de poate de clar că nu va trimite Rusiei arme, în timp ce premierul indian l-a criticat în termeni fără precedent pe liderul de la Kremlin. Narendra Modi i-a spus lui Putin nici mai mult, nici mai puțin că aceasta nu este o eră a războiului. Președintele chinez, Xi Jiping a declarat că sprijină integritatea teritorială și suveranitatea Kazahstanului. Liderul de la Beijing a spus clar că nu va permite Moscovei să repete în Kazahstan scenariile din Crimeea și Donbas. Nu este singura palmă pe care Xi Jinping o dă Kremlinului. El a refuzat să participe la dineul oferit șefilor de stat prezenți la summitul din Uzbekistan, la care a fost și Vladimir Putin. Nu se știe exact motivul.
Nici fostele republici sovietice nu-l mai ascultă
Influența Moscovei în Caucaz și Asia Centrală scade pe măsură ce pierde în Ucraina, scrie The Guardian.
„Puterea drapelului rusesc a scăzut considerabil, iar sistemul de securitate din fostul spațiu sovietic pare să fie rupt”, comentează Laurence Broers, cercetător asociat la Chatham House.
Săptămâna trecută, atenția a început să fie captată de un alt război, în Caucaz, între Azerbaidjan și Armenia. Cele două părți anunță pierderi grele în timp ce se acuză reciproc de reizbucnirea ostiliților după ultimul episod sângeros petrecut între ele, în toamna anului 2020.
Unii analiști spun că Azerbaidjanul a decis să testeze apele în timp ce Rusia se zbate în Ucraina. De regulă, Rusia a sprijinit Armenia în disputa sa teritorială cu Azerbaidjanul, care durează de la căderea comunismului.
„Azerbaidjanul se simte destul de încrezător în acest moment geopolitic și mai ales acum, în contextul contraofensivei ucrainene”, crede Tom de Waal, cercetător senior la Carnegie Europe. „Acest lucru pare să vizeze în mod absolut atât Rusia, cât și Armenia, prin testarea angajamentului Rusiei de a apăra Armenia”, susține el.
Tot săptămâna trecută au izbucnit ciocniri la granița dintre Kârgâzstan și Tadjikistan, un episod de violențe soldat cu peste 35 de morți și zeci de răniți.
Cu toate că aceste ciocniri nu au legătură directă cu războiul din Ucraina și Rusia a avut în mod tradițional relații bune cu ambele țări, unii analiștii spun că invazia rusă din țara vecină a schimbat complet balanța puterii într-o regiune care, timp de ani de zile, a fost un câmp de luptă pentru influența rusă, chineză și occidentală. Acum Rusia se află într-o poziție defensivă.
Invazia din Ucraina i-a șocat și îngrijorat pe aliații rușilor din regiune, dar i-a încurajat totodată să se distanțeze, chiar să adopte o poziție mai dură față de Moscova.
Kazahstanul, în mod tradițional un aliat apropiat, i-a înfuriat pe mulți la Moscova cu încercarea sa de a rămâne neutru în privința Ucrainei, refuzând să recunoască teritoriile din estul Ucrainei aflate sub controlul Rusiei și promițând să nu ajute eforturile Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale.
Acest lucru i-a determinat pe unii de la Moscova să pună la îndoială suveranitatea Kazahstanului, inclusiv fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, care l-a numit un „stat artificial” într-o postare pe care a șters-o ulterior.
China și Turcia iau locul Rusiei
Dar, în timp ce Kazahstanul rămâne precaut față de amenințările pe termen lung din partea vecinului său mai mare și presupus aliat, alții sunt pregătiți să intervină și să umple golul. Miercuri, președintele chinez Xi Jinping a sosit în Kazahstan cu prilejul primei sale vizite oficiale cunoscute în străinătate de la începutul pandemiei de COVID-19.
„Vom continua să sprijinim cu hotărâre Kazahstanul în protejarea independenței, suveranității și integrității sale teritoriale”, a dat asigurări liderul comunist de la Beijing într-o declarație ce pare îndreptată parțial împotriva Kremlinului.
Joi și vineri, Xi a participat împreună cu Putin la un summit al liderilor de stat din cadrul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai, care s-au reunit la Samarkand, în Uzbekistan.
Liderii Indiei și Iranului s-au numărat printre participanții la acest summit văzut de Putin ca o șansă pentru el de a demonstra că mai există încă puteri mondiale majore care simpatizează cu Rusia pe care o conduce de 23 de ani încoace.
În pofida intențiilor lui Putin, summitul poate fi văzut și ca o șansă pentru țările din regiune de a sublinia faptul că, deși Rusia rămâne un actor regional cu influență, dinamica puterii s-a schimbat în ultimul timp.
Miercuri, Rusia a desemnat un partid de opoziție din Tadjikistan ca fiind o organizație teroristă, o mișcare căreia Moscova i se opunea de mult timp și care va ajuta guvernul dictatorial al țării din Asia Centrală să obțină extrădarea din Rusia a oricărui cetățean aflat pe lista sa neagră.
„Multe țări din Asia Centrală văd că Rusia are nevoie de ele mai mult ca oricând și acum încearcă să obțină cât mai mult cu putință”, remarcă Temur Umarov, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
