The Telegraph: Rusia se confruntă cu „furtuna perfectă”

Datele băncii centrale arată că intervențiile valutare au sărăcit rezervele cu 26 de miliarde de euro în două săptămâni, până la 26 decembrie, fiind vorba de cea mai rapidă erodare de la criza izbucnită în Ucraina anul trecut.
Rata creditelor neperformante, care măsoară riscul falimentului în cazul Rusiei, a sărit marți cu 100 de puncte de bază ajungând la 630, înainte să se reducă în încet.
Potrivit serviciului informațional global Markit, acest lucru implică o creștere a datoriei suverane cu 32% în următorii cinci ani, cea mai înaltă de la impunerea sancțiunilor occidentale și reducerea prețului petrolului, care au zdruncinat economia Rusiei.
Rezervele totale s-au redus de la 511 miliarde de dolari la 388 de miliarde într-un an. Kremlinul a angajat deja o treime din suma rămasă pentru măsuri de sprijinire a economiei în 2015, reducând substanțial suma ce poate fi utilizată pentru apărarea rublei.
Institutul de finanțe internaționale consideră că pragul de risc al rezervelor ar fi 330 de miliarde de dolari, având în vedere obligațiile în dolari ale companiilor rusești și scurgerile cronice de capital.
Intervențiile valutare au stabilizat cursul de schimb la sfârșitul lunii decembrie, după prăbușirea rublei, dar revenirea s-a dovedit a fi de scurtă durată.
Rubla a slăbit brusc marți, ajungând ca prețul unui dolar să fie de 64 de ruble. Moneda națională rusească s-a prăbușit cu peste 20% de la Crăciun, cu efecte asupra situației din Belarus, Georgia și din alte economii strâns legate de cea a Rusiei.
Sunt semnale că criza rusească poate submina Uniunea Economică Eurasiatică a lui Vladimir Putin înainte ca proiectul să devină funcțional. Liderul belarus Aleksandr Lukașenko insistă deja ca operațiunile comerciale să fie derulate în dolari americani, în timp ce președintele kazah Nursultan Nazarbaev a avertizat că criza din Rusia comportă un „risc major” pentru noile afaceri.
Evoluția rublei depinde de prețul petrolului, care a continuat să scadă ușor și în cursul acestei săptămâni, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, de 51,50 de dolari pe baril. „Dacă petrolul scade la 45 de dolari sau mai jos și rămâne la acest nivel, Rusia se va confrunta cu o mare problemă”, a afirmat Mihail Liluașvili de la Ofxord Economics. „Banca Centrală va încerca să reducă volatilitatea, dar vor trebui să lase rubla să cadă și acest lucru ar putea determina o creștere a inflației până la 20%”, consideră expertul.
Potrivit scenariului „de urgență” elaborat de banca centrală a Rusiei, PIB-ul se poate contracta cu 4,7% în acest an, dacă prețul petrolului se stabilizează la 60 de dolari. Pierderile ar putea fi și mai mari ca urmare a controversatei decizii de a crește rata dobânzii cheie de la 9,5% la 17% în decembrie. BNP Paribas spune că fiecare punct procentual adăugat la dobânda cheie va avea drept efect, un an mai târziu, o reducere cu 0,8% din PIB.
Reprezentana BNP, Tatiana Cembarova, afirmă că situația este mai gravă ca în 2008, când Rusia a fost nevoită să cheltuiască 170 de miliarde de dolari pentru salvarea băncilor. De data aceasta ea nu mai are rezerve suficiente pentru acoperirea datoriei externe și intră în criză „de două ori îndatorată”.
Putin a impus un control parțial asupra capitalurilor, forțând companiile să repatrieze valuta străină. Decizia i-a dat timp și a consolidat rubla pentru câteva zile, dar este vorba de o formă camuflată de epuizare a rezervei, întrucât multe din aceste companii vor avea nevoie de dolari pentru a achita datoriile. Multe dintre aceste companii reprezintă piloni ai economiei rusești sau campioni energetici. Datoriile lor în dolari sunt implicit datorii ale statului rus, deoarece aceste companii nu pot fi lăsate să falimenteze. Gigantul petrolier Rosneft a cerut un ajutor de stat de 46 de miliarde de dolari pentru rambursări și acoperirea investițiilor. Igor Secin, șeful Rosneft, speră la o revenire a prețului petrolului în a doua jumătate a anului 2015 la 70-75 de dolari, dar a avertizat că grupul va fi nevoit să se restrângă. „Unele proiecte costisitoare vor fi amânate”, a spus el. Analiștii Sberbank afirmă că grupul va avea de înfruntat „un an foarte dificil”.
Datoria externă totală a companiilor rusești și a entităților statale este de 654 de miliarde de dolari. Ele trebuie să achite aproximativ 10 miliarde de dolari pe lună, întrucât au fost excluse de pe piețele internaționale de capital și nu pot contracta credite.
Lubomir Mitov de la Institutul de finanțe internaționale a afirmat că prăbușirea prețului petrolului ar putea lăsa Rusia cu un deficit comercial de 3,5% din PIB. Fiecare reducere de 10 dolari din prețul petrolului aduce o diminuare a veniturilor din export cu 2% din PIB. Acest lucru se întâmplă pe fondul scurgerilor cornice de capital și al sancțiunilor. „Gaura financiară” ar putea atinge în curând 10% din PIB, punând presiune asupra rublei. „Este furtuna perfectă”, a concluzionat el.
Sursa: telegraph.co.uk