Tot mai mulți cetățeni din Republica Moldova înlocuiesc gazul cu biocombustibil

Astfel, toate segmentele acestui domeniu au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii trei ani, având de câștigat atât producătorii de centrale termice pe biomasă, cât și cei ai brichetelor din rumeguș de lemn – principala resursă utilizabilă la aceste centrale.

În perioada 2012-2014, Uniunea Europeană a sprijinit lansarea a 30 de afaceri prin proiectul UNDP Energie și Biomasă. În satul Ghidighici, la 7 kilometri de Chișinău, doi medici tineri și un economist au lansat o linie de producere a brichetelor de rumeguș de lemn. Ei au achiziţionat în rate, din fonduri europene, echipamente de producere a brichetelor/peletelor, de tocare, balotare şi transportare a biomasei.

Specialistul în microchirurgie, Roman Smolniţchi, unul dintre fondatorii afacerii, a afirmat că nu reușește să facă față cererii de pe piață, care depășește cu mult oferta. Între clienții care cumpără brichete de la întreprinderea de la Ghidighici figurează instituții de stat, private (145 de școli și grădinițe vor utiliza iarna aceasta sisteme de încălzire pe biomasă), precum și persoane fizice.

„Este un domeniu foarte bun pentru cei care vor să lanseze astfel de afaceri”, a sugerat Smolniţchi. În Republica Moldova activează deja aproximativ 100 de producători, dintre care 20 sunt companii mari, care produc peste 2000 de tone de brichete pe an.

Afacerea nu pare una dificilă, în condițiile în care materie primă există din belșug, fiind procurată de la fabricile de mobilă, ateliere de prelucrare a lemnului, asociații agricole. Inițial costul de achiziție era infim, dar treptat furnizorii și-au dat seama că pot face bani și din vânzarea rumegușului, a deșeurilor biodegradabile.

”Ne-am convins că cea mai bună este biomasa solidă din rumeguș de lemn, din stejar, salcâm și, dintre toți furnizorii, noi i-am selectat pe cei mai buni, care ne asigură materia primă în cantități mari”, a spus Roman Smolniţchi. Cifra de afaceri a acestei întreprinderi este de peste 2 milioane de lei, a spus el.

Pe de altă parte, și consumatorii devin mai pretențioși, dorindu-și produse tot mai bune și mai ieftine.

Smolniţchi a argumentat eficiența încălzirii pe biomasă, arătând că o tonă de brichete produce aceeași energie ca și 900 de kilograme de cărbune, 560 de metri cubi de gaz sau cinci metri cubi de lemn, biocombustibilul fiind cel mai ieftin dintre toate. Costul încălzirii pe biomasă poate fi cu 30%-50% mai mic decât la încăzlirea cu gaz.

Medicul Viorel Țenti a afirmat că a pornit afacerea mai mult în glumă, după ce și-a instalat un cazan și nu găsea brichete ca să facă focul. Centralele pentru brichete variază după preț și calitate. Unele, mai simple, trebuie alimentate o dată la 3-5 ore, iar la cele pe pirolize, cu ardere mai economă, pui pe foc o dată la 10-12 ore, temperatura menținându-se stabilă.

Chișinăuianul Anatol Fală îşi va încălzi în această iarnă casa cu energie din biomasă datorită unui cazan performant de ardere a peletelor, achiziţionat cu 1.300 de euro, alocați din fonduri europene. „Încălzirea cu energie produsă local, în R. Moldova, îmi asigură securitatea energetică a casei. Familia mea va îşi va petrece iarna într-o casă încălzită cu energie ecologică, la preţ mai mic decât încălzirea pe gaze, beneficiind de acelaşi confort termic ca şi în cazul încălzirii cu gaze”, afirmă Anatol Fală.

Specialistul Nicolae Zaharia din cadrul Proiectului Energie și Biomasă a relatat că Uniunea Europeană a alocat, într-o primă etapă, suma de 14 milioane de euro.

Pentru a doua fază de implementare a proiectului (2015-2017), care se adresează cu precădere oamenilor simpli, și nu insituțiilor, UE va aloca zece milioane de euro.

Pe parcursul a trei ani, au fost instalate 141 de centrale în 144 de comunități, uneori funcționând o singură centrală pentru mai multe insituții. În gospodării, au fost montate prin intrermediul acestui proiect 500 de centrale termice, a detaliat Zaharia.

Toți cetățenii care și-au dorit să instaleze centrale termice acasă au beneficiat de subvenții în valoare de 1.300 de euro. La ora actuală, 470 de gospodării și-au primit deja rambursarea. ”Intenționăm să mai subvenționăm, în următoarea etapă, 135 de gospodării”, a precizat Nicolae Zaharia.

El a explicat că scopul proiectului nu este de a-i ajuta pe toți cetățenii să-și instaleze cazane pe biomasă, ci să determine o schimbare a comportamentului cetățenilor.

”La fel ca în cazul oricărui alt combustibil, biocombustibilul folosit irațional nu are efectul dorit. De exemplu, dacă aveți o mașină care merge cu benzină, dar îi turnați motorină, ea nu va funcționa adecvat. Este vina motorinei sau a automobilului? Bineînțeles că vina este a șoferului. La fel este și în cazul nostru: dacă aveți o centrală termică destinată pentru un tip de combustibil, dar utilizați de alt fel, nu căutați vinovatul nici în cazan, nici în combustibil”, a spus Zaharia.

Prețul mediu al unei centrale termice care s-ar potrivi într-o casă de o sută de metri pătrați este de 2.500 de euro.

Solicitanții primesc sprijin pentru instalarea unui astfel de sistem pe baza principiului „primul venit primul servi”, dacă prezintă un dosar complet. La ora actuală, aproape 600 de persoane au depus cereri în acest sens și sunt pe lista de așteptare, după cele 500 de cereri deja aprobate.

”Odată cu situația geopolitică, lucrurile se schimbă. Îi stimulează și pe producătorii de combustibil și pe furnizorii de centrale termice”, a punctat Nicolae Zaharia.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova este un proiect de 4 ani, implementat în 2011-2014. Bugetul total al proiectului este de 14.56 milioane Euro, acordați de Uniunea Europeană (14 mln. Euro) şi PNUD Moldova (560 mii Euro).

Sursa: timpul.md