Cu toate acestea, oficialii de la Tiraspol susțin că vor să se integreze în spațiul euroasiatic și privesc cu suspiciune Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană pe care urmează să-l semneze Republica Moldova în noiembrie, la Vilnius. Deși nu se cunoaște care vor fi efectele adevărate ale acestui acord, experții susțin că produsele din stânga Nistrului ar putea rămâne competitive.

Așa-numitul președinte al republicii moldovenești nistrene, Evgheni Șevciuk a declarat săptămâna trecută că are alte priorități – integrarea în spațiul euroasiatic. El s-a arătat îngrijorat că semnarea la Summitul de la Vilnius a Acordului privind Zona de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător(ZLSAC) dintre Republica Moldova și Ucraina, pe de o parte, și Uniunea Europeană, pe de ală parte, va afecta exporturile companiilor transnistrene și va avea consecințe negative asupra economiei din republica separatistă.

Rusiei îi revin doar 19% din exporturi

Datele statistice, însă, arată că în regiunea transnistreană se înregistrează o scădere a volumului de producție în anumite ramuri tradiționale care aduceau cele mai mari venituri. Dacă anii trecuți Combinatul Metalurgic de la Râbnița asigura circa 40% din bugetul regiunii, în prezent, întreprinderea nici nu mai activează. În perioada ianuarie-iulie 2013, a fost produsă energie electrică de 546,8 milioane de dolari, cu 34,6% mai puțin în comparație cu prima jumătate a anului trecut. Industria ușoară și cea alimentară au înregistrat însă o creștere, ocupând locul doi și trei după volumul de producție – 478,4 mln. dolari (+6,8%) ) și, respectiv, 25,6 mln. dolari (+20,3%). În general, volumul producției industriale în regiune a scăzut cu 28,5% în ianuarie-iulie 2013.

Cifrele oficiale arată că exporturile spre statele CSI constituie tocmai 69,8%. Dacă excludem Republica Moldova unde ajung 43,8% din acest volum, atunci pe piața fostelor state sovietice sunt furnizate doar 23% din produse de origine transnistreană, dintre care 18,8% în Rusia și 5,8% în Ucraina. În celelalte state, cifra importurilor din regiune nu ajunge la niciun procent.

În schimb, pieței europene îi revin 30,2% din exporturi. Cei mai mari importatori de produse transnistrene sunt Italia (10,8%), Germania (6,9%) și România (4,3%). Producătorii din regiune exportă în special produse din metal, energie electrică, utilaje, textile și încălțăminte. În prima jumătate a anului, valoarea totală a exporturilor a constituit 251,6 milioane de dolari. Trebuie să precizăm că importurile sunt de trei ori mai mari – peste 858 milioane dolari.

Condiții privilegiate doar până în 2015

În prezent, producătorii transnistreni beneficiază de Preferințele Comerciale Autonome (PCA) care le permit să livreze pe piața comunitară produse fără taxe vamale în limita cotelor stabilite pentru R. Moldova. Șeful Delegației Europene, Dirk Schuebel a declarat că valabilitatea PCA va fi prelungită până la sfârșitul lui 2015, după care întreprinderile din regiune vor trebui să se conformeze normelor europene de calitate și securitate impuse de Acordul de Liber Schimb. Expertul IDIS-Viitorul, Cornel Ciurea, consideră că deocamdată nu se știe care vor fi efectele anulării PCA. „Până în 2015 ei au timp să găsească cu Chișinăul o soluție reciproc-avantajoasă. O soluție ar fi prelungirea PCA. Dacă vor accepta să exporte în condiții mai dure în UE, atunci ei ar putea să mizeze pe gazul ieftin pe care îl primesc din Rusia pentru a rămâne competitivi”, a opinat expertul.

Beneficii și riscuri ale ZLSAC asupra Transnistriei

Centrul analitic Expert-Grup apreciază că ZLSAC va avea impact pozitiv asupra comerțului din regiune. Producătorii din segmentul industriei ușoare care exportă în Germania și Italia își vor majora nivelul de competitivitate, vor crește investițiile. De asemenea, liberalizarea exporturilor spre UE va oferi regiunii șansa de a valorifica potențialul agricol, în condițiile în care cererea pentru produsele organice în UE este în creștere. Produsele europene ar putea să se ieftinească.
Cele mai mari riscuri vor deriva din faptul că economia regiunii se bazează pe întreprinderile industriale mari care depind de materie primă din exterior, iar sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este extrem de mic și vulnerabil. De asemenea, dependența față de suportul financiar și energetic al Rusiei va genera mari riscuri în cazul în care partea rusă va renunța să susțină republica separatistă. Expert-Grup apreciază însă că excluderea din ZLSAC ar avea consecințe extrem de negative pentru economia transnistreană și riscă să pericliteze eforturile de reintegrare a Republicii Moldova.