Adrian Moraru, director adjunct la Institutul de Politici Publice, ne-a precizat că există trei modalități prin care românii din diaspora pot vota. Cea mai ineficientă metodă o reprezintă sporirea numărului de secții de votare: ar trebui implicat un mare număr de personal administrativ, iar amenajarea secțiilor costă bani. Mai ales dacă s-ar respecta proporțiile existente în țară, unde vorbim – în zonele rurale – de o secție de vot la 2.000 de alegători.
În cazul votului electronic, acesta este posibil prin crearea unui soft. „Alegătorul nu trebuie decât să acceseze pagina de internet aferentă acestui soft și cu ajutorul unei semnături electronice își exprimă votul. Sau autoritățile pot distribui alegătorilor, prin poștă, un user și o parolă (așa cum primești în cazul unui card). Cu ajutorul acestora, alegătorul se loghează la respectivul program de Internet și votează“, explică Moraru. Acest tip de vot se practică în statele care au aparținut fostului spațiu iugoslav – Serbia și Bosnia – și a fost implementat de către OSCE încă din timpul conflictelor interetnice.
Votul prin corespondență este mai ieftin. Adrian Moraru susține că nu ar costa autoritățile române mai mult de un milion de euro. Procedura este foarte clară: cu o lună înainte de vot, alegătorul înștiințează personal ori trimite un document la primărie sau la consulat (în cazul în care este plecat cu forme legale din țară) în care arată că în ziua votului nu se află pe raza localității respective, ori se află în străinătate. Autoritatea în cauză ia act de această cerere și cu o săptămână înainte de vot, indiferent unde se află – la Londra, Paris, în SUA -, trimite un plic cu un buletin de vot alături de un plic retur. Respectiva persoană votează, împachetează votul și îl trimite autorităților, fie că e vorba de ambasadă, primărie sau o entitate special creată pentru colectarea acestor voturi.
Potrivit Deutsche Welle, „votul de la distanţă, în diferite forme, este foarte răspândit în Uniunea Europeană. Sunt astăzi în UE 17 ţări (Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia) care îngăduie cetăţenilor lor stabiliţi în străinătate să participe la alegerile naţionale. Recent, după o dezbatere prelungită, Franţa a permis votul prin corespondenţă (inclusiv prin mijloace electronice) şi în cazul alegerilor prezidenţiale şi referendumului, până atunci procedeul fiind limitat la alegerile parlamentare“. La fel, în SUA se poate vota electronic sau prin corespondență.
Trei persoane au cerut Curții Constituţionale anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale. S-au reclamat proasta organizare a alegerilor, neregulile, dar şi scandalurile care au însoţit alegerile prezidenţiale. Contestaţiile trebuie soluţionate până vineri, 7 noiembrie.
sursa: romanialibera.ro
