Ambasada Rusiei la Bucureşti s-a trezit să aţâţe inutil spiritele româno-ruse, şi aşa aflate în poziţii aproape ireconciliabile, pentru a nega masacrul de la Fântâna Albă (în care, chipurile, doar 50 de oameni ar fi fost omorâţi) şi pentru a reinterpreta, în stil stalinist, istoria Basarabiei şi a neamului nostru. Într-o lume în care diplomaţia şi pragmatismul domnesc, cei de la Ambasada Rusiei au ales să pună mâna pe ghioagă, într-un stil care ne aminteşte de vremuri de mult apuse. Mult mai de apreciat ar fi fost nişte poziţii de compromis, care să aducă cele două popoare mai aproape.
Proiectul re-Unirii noastre trebuie să aibă ca punct de referinţă împlinirea celor 100 de ani de la ceea ce astăzi numim România Mare. Reunirea, ca proiect de ţară, este singura care poate aşeza pe temelii sănătoase naţiunea noastră, de la Nistru până la Tisa. Reunirea poate da startul unui dialog corect între poporul nostru şi poporul rus, un dialog venit de la egal la egal, în care respectul reciproc trebuie să existe şi în care vechile răni să se poată vindeca.
Demult, între conceptul de naţiune şi o instituţie sau alta nu mai poate fi pus semnul egal. Nu cred că ghioaga este caracteristică pentru naţiunea rusă. Fiecare dintre noi suntem parte componentă a neamului nostru şi nu putem lăsa celebrarea centenarului ca o grijă pentru alţii. Fiecare din noi trebuie să ne aducem contribuția la măreţia neamului sau vom asista la decăderea lui.
La fel cum anul 2012 a fost un start pentru mişcarea civică unionistă, 2018 reprezintă examenul ei de maturitate. Oricine se consideră unionist trebuie să lupte, în nume propriu, şi mai ales împreună cu alţii, uniţi pentru a aduce mai aproape dezideratul. Altfel, vom decădea şi noi şi poporul nostru.
Viitoarea realizare a unirii, între Republica Moldova şi România, reprezintă un proiect eminamente european, iar toate entităţile care sporesc colaborarea şi unirea forţelor popoarelor europene trebuie să aibă la bază şi viitorul stat reunit. Vocaţia poporului nostru este eminamente europeană şi stă la temelia Vechiului Continent. În aceste momente, construcţia Uniunii Europene suferă cutremure. Noi trebuie să fim cei mai aprigi susţinători ai unităţii europene!
Statui, proiecte sociale sau autostrăzi, mari concerte şi serbări, acestea sunt doar forme de marcare a Centenarului Unirii. Fondul este reunificarea naţiunii noastre, întipărirea dezideratului în conştiinţa fiecărui cetăţean şi trebuie să stea la temelia tuturor politicilor ambelor state. Iar dacă conducătorii celor două state stau împotriva firescului, ei trebuie înlocuiţi, iar în loc să vină oameni care să ţină la poporul nostru greu încercat.
Am avut, în ultima sută de ani, multe greutăţi, ce ne-au făcut să fim slabi, temporar. Puterea noastră va reveni, dacă vom şti să o clădim şi să fim constanţi pe măsura edificării construcţiei. Alegerile din R.Moldova de la sfârşitul anului 2018 trebuie să aducă o entitate unionistă care să coaguleze voturile segmentului din societate care ştie că Unirea e unica soluţie. Ce facem pentru a avea această entitate?
În faţa generaţiilor trecute, ne închinăm, acum, în prag de Paştele Blajinilor, iar pentru generaţiile viitoare avem datoria de a le lăsa şi lor o ţară unită.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
