Câţiva elevi din clasa a XI-a de la Liceul Teoretic Agricol al Universităţii Agrare de Stat din Moldova, prezenţi la conferinţa „Unirea Principatelor Române din 1859: context istoric şi semnificaţii actuale”, ne-au comunicat impresiile lor despre acest eveniment.
Valeria Casapu:
Conferinţa consacrată Unirii Principatelor Române mi-a deschis o nouă viziune asupra istoriei neamului nostru. Unirea Principatelor a fost o acţiune majoră care a creat noi oportunităţi pentru poporul român. Deşi au trecut 153 de ani deatunci, ideea Unirii şi în ziua de azi rămâne dorinţa majoră a neamului nostru.
Andrei Sudelea:
Ascultând discursul ambasadorului României, Marius Lazurca, am înţeles mai bine de ce suntem moldoveni şi români, în acelaşi timp. Unificând cele două principate în anul 1859, românii au demonstrat Europei că sunt un popor cu demnitate de neam.
Carolina Morozan:
Eu cred că fiecare din cei prezenţi la conferinţă au avut câte ceva de învăţat. Comentarea evenimentului de către istorici m-a impresionat profund şi mi-a dat un imbold de a merge la bibliotecă pentru a cunoaşte mai bine trecutul nostru istoric.
Ion Botnarenco:
Astăzi m-am convins cât de necesară este participarea noastră, a tinerilor, la asemenea conferinţe ştiinţifice. Una e să citeşti despre aceasta în cărţi şi manuale şi cu totul altceva să îi asculţi pe oamenii de ştiinţă, care au studiat în profunzime aceste fapte istorice. Conferinţa a analizat nu doar realizările unor mari personalităţi ale Unirii Principatelor Româneşti la 1859, dar şi greşelile acestora. Unirea a adus mari beneficii poporului român şi i-a deschis noi perspective de colaborare cu ţările vecine.
Victoria Borşova:
Am aflat multe lucruri importante despre iniţiatorii Unirii Principatelor Româneşti. Basarabia atunci făcea parte din Imperiul Ţarist şi nu putea să participe la un asemenea eveniment. Mai mult decât atât, după Unire, autorităţile ţariste au luat măsuri de constrângere a oricăror manifestări cu aspect naţional.
Cristina Saghin:
M-a impresionat cu câtă patimă au trăit Unirea de la 1859 atât contemporanii Unirii, cât şi generaţiile următoare. Evenimentele au rămas adânc sculptate în inimile românilor: acest fapt ni-l demonstrează literatura şi presa timpului, în special, opera lui Mihai Eminescu, Al. Mateevici şi altor mari personalităţi artistice.
Sergiu Maleru:
Cu gândul la Unirea Principatelor Române de la 1859, mă întreb: oare nu ar fi oportun ca politicienii din Republica Moldova să ajungă la o înţelegere cu politicienii de peste Prut şi să îndeplinească dorinţa poporului de a avea o viaţă mai prosperă? Experienţa trecutului, reformele implementate după Unirea de la 1859 în domeniul administrativ, fiscal, juridic, educativ etc. au fost foarte benefice pentru populaţia principatelor. Unirea e necesară tinerei generaţii, fiindcă deschide noi perspective.
Vadim Bucliş:
Am avut impresia că sunt la o lecţie de istorie, transferată într-un mediu ştiinţific unde noi, elevii, am avut ocazia să-i cunoaştem personal pe savanţii preocupaţi de domeniul istoric. Am învăţat cum să ţinem un discurs, cum să operăm cu argumente. Această conferinţă mi-a trezit interesul pentru nişte lecturi mai aprofundate. Ideea cu care plec de aici e că noi, basarabenii, am fost întotdeauna şi suntem parte a poporului român.
(Impresiile au fost adunate pentru TIMPUL de Elena Cojocari, , profesoară de istorie la Liceul Teoretic Agricol al Universităţii Agrare de Stat din Moldova, doctorandă la AŞM)
