Va ajunge Putin în cătușe? Ce înseamnă decizia Curții Penale Internaționale – explicațiile unui jurist

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina. Rusia nu este însă parte a tratatului care a instituit CPI și a susținut, de altfel, că decizia nu are nicio semnificație juridică pentru Moscova. „Dacă un stat pe teritoriul căruia se ascunde un criminal de război nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de război care se ascunde pe teritoriul său”, spune Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental al României la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a explicat semnificațiile deciziei Curții Penale.

Rusia a reacționat imediat după decizia Curții Penale, susținând că mandatul de arestare este lipsit de sens. „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, pe canalul său Telegram.

Răzvan Horațiu Radu, conferențiar la Facultatea de Drept a ASE și fost agent guvernamental al României la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a explicat pentru HotNews.ro efectele juridice ale deciziei:

• „În primul rând, mandatele de arestare sunt eliberate de CPI la solicitarea procurorului. Cunoaștem că există mai multe sesizări din partea statelor semnatare ale Statutului de la Roma de instituire a CPI, inclusiv din partea României, pentru deschiderea unei anchete.
• Așa cum reiese din comunicatul Curții, mandatele de arestare au fost emise în lipsă pentru săvârșirea unor crime de război precum deportarea unor persoane, inclusiv copii, sau transferul sau deportarea populației dintr-un teritoriu ocupat.
• Mandatele de arestare se pot emite în lipsă în scopul împiedicării unei persoane să săvârșească și alte crime de război sau pentru a se asigura că aceasta este adusă în față justiției sau pentru a o împiedica să obstrucționeze desfășurarea anchetei.
• Modul în care este pus în executare un asemenea mandat ține de voința statelor care îi adăpostesc pe criminalii de război. Acestea decid dacă și când îi predau. În istoria Curții Penale Internaționale există situații de mandate de arestare în lipsa și de persoane puse ulterior la dispoziția Curții.
• Există situații de predare a persoanelor și către alte instanțe penale internaționale – de exemplu, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie.
• Conform Statutului Curții Penale Internaționale, persoanele care savârsesc crime de război în mod individual sau împreună cu alte persoane răspund penal. La fel, răspund penal și superiorii ierarhici (civili sau militari) care nu iau măsurile necesare pentru împiedicarea unor asemenea acte”.

Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit adesea Statutul Curții Penale Internaționale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională (CPI). A fost adoptat la o conferință diplomatică de la Roma din 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune. Nici Ucraina și nici Rusia nu sunt însă parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator. În aceste condiții, poate fi tras la răspundere Vladimir Putin?

• „Deși Rusia și Ucraina nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, Ucraina a acceptat de două ori jurisdicția Curții pentru crimele de război săvârșite pe teritoriul său. Acest aspect atrage competenta Curții pentru crimele de război săvârșite pe teritoriul Ucrainei, indiferent cine este autorul lor.
• De altfel, din mandatul de arestare reiese că acesta se referă la fapte săvârșite dupa data de 24 februarie 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina.
• Dacă un stat pe teritoriul căruia se ascunde un criminal de război nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de război care se ascunde pe teritoriul său.
• În plus, un mandat de arestare pe numele unei persoane pentru crime de război ridică o problemă serioasă cu privire la acea persoană și îi limitează clar credibilitatea și posibilitatea de a călători în alte state care ar putea să o predea.
• Deși CPI nu poate judeca în absență, nimic nu o împiedică să efectueze o investigație în absență, iar un mandat de arestare poate avea chiar rolul de a aduce persoană vizată în față instanței”, a explicat Răzvan Horațiu Radu.