Opinii și Editoriale

Varniţa, precum sabia lui Damocles

Logica ne spune că dacă respectivul decret a fost semnat pe 10 iunie, înseamnă că trebuie să ne aşteptăm ca pe 24 iunie să fie declanşate o serie de măsuri pentru punerea lui în aplicare. Asta înseamnă că vor trebui instalate posturi de miliţie transnistreană în Varniţa, primăria, şcoala, dispensarul şi ce alte autorităţi mai există acolo vor trebui să se supună instanţelor de la Tiraspol. Cum va fi realizată practic această supunere? Ce vor face autorităţile de la Tiraspol?

În cazul în care oamenii vor refuza să se supună vor fi trimise trupe? Ce fel de trupe vor fi chemate să intervină? Vor fi trupele regimului secesionist sau trupele ruseşti de menţinere a păcii? Evenimente recente ne arată că locuitorii satului Varniţa au ieşit în stradă şi s-au opus fizic instalării de posturi de miliţie transnistreană. Ne putem aştepta foarte bine ca evenimentele să se repete la punerea în aplicare a decretului lui Şevciuk. Şi ce vor face atunci organele de forţă transnistrene? Până unde merg regulile lor de angajament? Au proceduri de control a unei mulţimi de civili prin mijloace nonletale sau pur şi simplu vor deschide focul asupra oamenilor? Încă o dată revine întrebarea cheie: ce vor face trupele ruse de menţinere a păcii? Logica ne spune că pentru menţinerea păcii trebuie potolit agresorul. Vor interveni militarii ruşi pentru îndepărtarea unor eventuale trupe transnistrene care ar încerca să ocupe satul Varniţa? Sau trupele ruse vor adopta tactica struţului şi se vor face că nu văd această agresiune?

Iar autorităţile de la Chişinău ce posibilităţi de acţiune vor avea pentru abordarea unei eventuale noi crize în Varniţa? Cum ar fi interpretată trimiterea de poliţişti şi carabinieri? Ce mandat de intervenţie ar avea aceste eventuale trupe din subordinea Chişinăului? Trimiterea de trupe din cadrul armatei poate fi o variantă de luat în considerare? Sau vor fi din nou lăsaţi locuitorii satului să se descurce singuri?

Decretul lui Şevciuk de anexare a satului Varniţa este o mutare riscantă. Pe de o parte îl poate lăsa aşa, emis şi fără să fie pus în practică. Dar asta ar însemna o pierdere importantă de prestigiu – câinele care latră tare şi nu muşcă. Din foarte multe puncte de vedere lipsa unei acţiuni de punere în practică a acestui decret ar însemna că autorităţile de la Tiraspol au intrat într-o criză pe care încearcă să o rezolve prin exportarea conflictului. Iar dacă transnistrenii chiar intenţionează să anexeze satul Varniţa înseamnă că nu sunt de capul lor în această acţiune, au pe cineva în spatele lor şi nu este greu de ghicit cine. În acelaşi timp nu este neapărat obligatoriu ca decretul lui Şevciuk să fie pus în aplicare pe 24 iunie – miliţienii transnistreni pot invada satul Varniţa în orice moment, înainte sau după 24 iunie. Decretul lui Şevciuk este ca o declaraţie permanentă de război, o ameninţare continuă cu agresiunea.
 


George Damian

George Damian este ziarist din anul 2001. A scris sau încă scrie pentru ZIUA, Deutsche Welle, Puterea, Magazin Istoric, Historia, Times New Roman, Timpul - Chișinău, Adevărul și moldNova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.