Potrivit expertului, în urma reducerii natalității și creșterii numărului persoanelor cu vârsta aptă de muncă, R. Moldova a obținut un dividend demografic, deoarece se consideră că populația aptă de muncă produce mai mult decât consumă. Datele arată, însă, că acest potențial nu a fost valorificat. „Avem un surplus al forței de muncă, ceea ce a provocat creșterea migrației, și, deja de două decenii, migranții moldoveni contribuie la dezvoltarea economică a altor state”, subliniază Olga Găgăuz, doctor în sociologie. Potrivit studiului, în câteva decenii Moldova va pierde această oportunitate, întrucât va începe procesul rapid de îmbătrânire a populației, iar numărul persoanelor în etate va crește cu circa 20 de puncte procentuale.
„Îmbătrânirea populației creează obstacole pentru dezvoltarea socială și creșterea economică, și aceasta se datorează problemelor apărute pe piața forței de muncă, ocrotirii sănătății și asigurărilor sociale. De reacția Guvernului la aceste provocări depinde creșterea economică a Moldovei în următorii ani. Dacă aceste probleme vor fi anticipate prin politici eficiente, atunci îmbătrânirea populației nu va fi o problemă pentru societate, ci un rezultat al progresului social și medical”, a declarat sociologul.
Potrivit autorului studiului, în următoarele decenii statul va trebui să facă față unei serii de provocări caracteristice fenomenului „îmbătrânirii rapide”: reforma modului de asistență a oamenilor în etate, implementarea acțiunilor de schimbare a imaginilor oamenilor în etate prin promovarea ideii că aceștia au un rol activ în societate.
Numeroase studii demonstrează faptul că, odată cu pensionarea, se modifică și situația materială a persoanelor vârstnice. În prezent, cuantumul pensiilor este de numai 26% în raport cu salariul mediu pe economie. Astfel, circa 90% din pensionari au o pensie mai mică de o mie de lei, ceea ce afectează foarte mult starea materială a persoanelor vârstnice și le împiedică să aibă un trai decent, prin urmare statul trebuie să realizeze strategii ample de îmbunătățire a situației. „Doar 3-4 la sută dintre bătrânii moldoveni sunt cât de cât asigurați cu cele necesare, restul existând la limita sărăciei. Este mare sărăcie în gospodăriile și casele persoanelor în etate. Majoritatea așteaptă ajutor de la copiii plecați la muncă peste hotare, de la vecini și de la primărie”, susține Valeriu Scutelnic, primarul satului Bârnova, Ocnița, care a participat la platforma de discuții prezentată în Monitor.
Sociologul este de părerea că, dacă situația demografică va impune Guvernul să ridice vârsta de pensionare, aceasta nu va rezolva problema. „Trebuie să creăm condițiile necesare pentru ca această categorie a populației să fie integrată pe piața forței de muncă. Această categorie trebuie atrasă pe piața muncii și, totodată, trebuie create condițiile necesare de muncă”, consideră Olga Găgăuz.
Potrivit ei, odată cu îmbătrânirea populației și reducerea natalității, va scădea și cererea pentru personalul didactic și va crește necesitatea de a integra persoanele vârstnice pe piața de muncă. Expertul recomandă autorităților să adapteze sistemul educațional noului contingent de elevi.
Datele arată că R. Moldova îmbătrânește neuniform. Cel mai bătrân efectiv al populației după vârstă s-a creat în zona de nord, cele mai afectate raioane fiind: Dondușeni, Drochia, Briceni, Edineț, Râșcani și Ocnița.
În R. Moldova peste 52 mii de bătrâni primesc o pensie minimă de 625 lei pentru lucrătorii din agricultură și 702 lei pentru beneficiarii celorlalte categorii. Totodată, datele Casei Naționale de Asigurări Sociale arată că în R. Moldova peste 19,3 beneficiari primesc o pensie în valoare de peste două mii lei, iar 970 beneficiază de o pensie în mărime de peste cinci mii de lei.
Valeriu Sainsus, conferențiar universitar, demograf, ASEM
În țara noastră, vârsta de pensionare este o teroare pentru persoanele de peste 60 de ani. Astfel, doar 25 la sută din vârstnici sunt angajați și doar jumătate dintre ei au lucrat în primul an după atingerea vârstei de pensionare. Prin vârsta de pensionare, bătrânii sunt limitați și descurajați. Astfel, pe de o parte, statul nici nu stimulează dorința persoanelor după vârsta de pensionare de a munci în continuare.
Cifra zilei:
96 la sută din pensionari trăiesc sub pragul minim de sărăcie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
