Opinii și Editoriale

Vești bune de peste hotare

Cu o ediție în urmă la Festivalul Internațional Primăvara Europeană a Poeților a fost prezent directorul celui mai mare și recunoscut festival de poezie din Europa: Poetry International Festival Rotterdam. Un festival la care au participat de-a lungul deceniilor câțiva scriitori de limbă și cultură română, începând cu Marin Sorescu. Dar unde, în lista țărilor participante, Moldova nu a existat până acum.

Dumitru Crudu, un om și un scriitor pe care îl admir enorm și de care mă leagă deja un deceniu de prietenie, e invitat la acest mare festival de poezie. E primul scriitor de la noi care participă la sărbătoarea poeziei din Rotterdam. E o adevărată bucurie. O onoare pentru noi, dar și pentru cei din Rotterdam care au acum prilejul să cunoască poezia lui Dumitru Crudu.

Ori de câte ori văd cum scriitorii sunt descurajați, cum nu există o scară valorică a culturii de la noi, mă încurajez cu exemplul lui Dumitru Crudu. Deși ar fi meritat de mulți ani recunoaștere și apreciere, pot să mă bucur că măcar acum Dumitru Crudu, chiar dacă nu are distincții de stat, e simbolul și ambasadorul unei culturi active și vii. Pentru că, pe lângă onoranta participare la Rotterdam, Dumitru Crudu are în acest an un roman tradus în Cehia, o piesă jucată în Franța și sunt sigură că veștile bune vor continua.

El merită să fie cunoscut și apreciat, precum și alți scriitori de la noi, dar, ca în cele mai multe cazuri, în recunoașterea lui investesc alte țări. Dacă, în primul rând, Institutul Cultural Român, nu ar promova scriitori basarabeni, nu știu cu ce ne-am alege.

Cei mai mulți scriitori de aici își publică volumele în România, participă la evenimente internaționale fie prin Institutul Cultural Român, fie direct prin țările organizatoare (cum e acum cazul lui Crudu), fie prin mijlocirea Uniunii Scriitorilor din Moldova. Eu nu cunosc niciun scriitor relativ tânăr de la noi care să fi avut parte de recunoaștere prin strădania statului pe care îl reprezentăm.

Dacă tot nu se face unirea cu România (sau cel puțin până se face), ar trebui să existe și la noi o structură de tipul Institutului Cultural Român, care să se ocupe exclusiv de promovarea culturii.

Până atunci (când?) îi dorim mult succes lui Dumitru Crudu și așteptăm vești bune de la el și de la ceilalți scriitori din spațiul nostru.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *