„Dosarele de corupție nu sunt interesante pentru nimeni”

– Dle Chetraru, ultimele rețineri și percheziții la guvern, efectuate de CNA, sunt percepute în societate nu ca o luptă contra corupției, ci ca un acerb război politic între PD și PLDM. Cum stau lucrurile în realitate?
– Regret mult că se face o asemenea asociere, dar pentru mine luptele politice nu prezintă interes. Eu aș vrea să vă readuc atenția la procesele care au loc în prezent la CNA. Ne aflăm într-o perioadă complicată, la începutul activității unei instituții create în urma unei reforme. Am avut nevoie de aproape doi ani, pentru ca reforma să fie gândită, înțeleasă și susținută de clasa noastră politică și de partenerii de dezvoltare ai RM, iar ulterior să fie implementată. În luna mai 2012, când era vorba de liberalizarea regimului de vize, RM rămăsese cu două restanțe mari: Legea antidiscriminare și Legea privind reforma CNA. Vă dați seama cât de greu am promovat această lege, dacă a fost lăsată pentru ultima etapă? La început, nici nu mă gândeam că vom întâmpina o asemenea rezistență, nu numai din afară, dar și din interior.

– Ce fel de rezistență?
– Mai întâi, în cadrul reorganizării centrului, am avut o reducere simțitoare de cadre. Astăzi, avem 320 de angajați în loc de 560, câți au fost la CCCEC. Însăși ideea de a transmite cercetarea infracțiunilor economice altor autorități și de a lucra doar pe cazuri de corupție a trezit nemulțumiri pe intern. Dosarele de corupție nu sunt interesante pentru nimeni. Ele generează dureri de cap, nopți nedormite, nesiguranță în ziua de mâine și nu lasă nimic pe degete… Iar în cadrul unui dosar economic, există un businessman care vrea să se înțeleagă cu ofițerul să nu ajungă în judecată. E o diferență enormă! A trezit rezistență și construirea sistemului de integritate, care presupune testarea de integritate, cea psihologică, cea cu poligraful și monitorizarea stilului de viață al angajaților CNA. Dacă cineva pică măcar unul din teste, este demis. În cazul în care nimeni nu va trece testele, vom lua alți oameni. Mai bine să lucreze 50 de persoane bine pregătite și corecte, decât 300, în care să avem îndoieli. Cât privește rezistența clasei politice, aceasta a apărut în momentul în care am promovat mai întâi trecerea CNA din subordinea guvernului în cea a parlamentului. A fost greu să promovăm și principiile care stabilesc independența conducătorului și a subdiviziunilor Centrului. Am avut doi ani de frământări, care s-au finalizat la 1 ianuarie 2013, cu o instituție funcțională. Încetând să investigăm fraudele economice și concentrându-ne atenția doar la domeniul anticorupției, la care nu se prea lucra anterior, trebuia să ieșim în fața societății cu rezultate. În ciuda tuturor polemicilor despre concursul la care eu am fost ales director al CNA, acesta a fost unul public și am fost ales cu majoritatea voturilor în parlament. Am declarat atunci în fața deputaților că cetățenii RM nu mai cred în sinceritatea autorităților de a lupta contra corupției. Am sugerat că nu trebuie să ne limităm la dosare minuscule, ci avem nevoie de cazuri ce vizează corupția la nivel înalt, cu implicarea miniștrilor și a altor autorități. Și toți mi-au bătut din palme, oferindu-mi mandatul de încredere. Am venit în funcție și, după două luni de reorganizare, ne-am apucat de treabă. Poftim, primele rezultate. Într-o singură lună, am pornit dosare penale contra a doi judecători. Mai avem șase cazuri care vizează conducători de rang înalt din diferite partide. Nu sunt eu vinovat că dosarul ministrului Andrei Usatâi a fost încheiat primul. În curând vor apărea și alții, din alte partide…

„Negruța nu e al meu, nu mi-l puneți în cârcă”

– Oricum, până în prezent ați deschis dosare preponderent contra reprezentanților PLDM. Să înțelegem că aceștia sunt mai certați cu legea?
– Noi am făcut publice trei cazuri: Fiscul, Usatâi și Boris Focșa, care este ministrul PD. Negruța de la Finanțe e al procurorilor, nu e al meu și nu mi-l puneți în cârcă. Aveți puțină răbdare, veți mai afla despre trei cazuri, care sunt în procedură.

– Exponenții căror partide sunt vizați?
– Ai tuturor celorlalte partide.

– Și ai PL, și ai PCRM?
– Vor fi de peste tot, nu cereți nume. Chiar și din PD. Comuniștii de patru ani nu mai sunt la putere și am epuizat tot ce am avut în privința lor. Dosarele Molojen, Popușoi, Papuc, Găgăuz și altele au fost trimise în judecată.

„Nimeni nu spune că ei trebuie să facă pușcărie”

 
– Și ce folos? Totul pare a fi un joc, căci nu avem nicio sentință de condamnare în privința lor. Chiar și ultimii, Vicol sau Usatâi, despre care se anunță că riscă ani grei de detenție, e puțin probabil că vor nimeri la răcoare…
– De obicei, presa anunță plafonul maxim prevăzut de Codul Penal pentru infracțiunile pe care cineva e pus sub învinuire. Însă procesul penal e unul destul de complicat și în judecată fiecare vine cu poziția sa. Deseori, asistăm la recalificări, când de la un articol mai grav se trece la altul mai ușor, sau intervin anumite circumstanțe care atenuează din gravitatea faptei. Nici eu nu înțeleg de ce, în ultimii 10-15 ani, nimeni nu a făcut pușcărie pentru corupție. Abia în anul trecut, am obținut câteva sentințe de condamnare cu privațiune de libertate. E adevărat că, pe de o parte, în ultimul timp judecata a început să trateze cu foarte mare atenție tot ce ține de corupție. Dar pe de altă parte, o analiză recentă a cauzelor penale privind actele de corupție, examinate în instanțele de judecată, demonstrează lucruri stranii. De exemplu, există infracțiuni similare, cu sentințe vădit diferite. Această diferență depinde în mare parte de corupție. Am stabilit situații concrete, când actul de corupție remis în instanță generează alte acte de corupție în privința procurorului, judecătorului, a ofițerului de urmărire penală. Cred că unii demnitari la care vă referiți au scăpat nepedepsiți din motive de genul ăsta. În privința miniștrilor ăștia, nimeni nu spune că ei trebuie să facă pușcărie. Noi am constatat o situație, care reprezintă o problemă și care, conform legii, este sancționată penal. Însă există prezumția nevinovăției și ei au tot dreptul să-și apere poziția. Instanța va decide cine are dreptate.

„CEDO a devenit un element la modă”

– Unii dintre ei au anunțat că vor apela la CEDO. Nu credeți că riscăm alte condamnări, care ne vor prejudicia statul?
– CEDO a devenit un element la modă, folosit de toată lumea, dar noi suntem responsabili de ceea ce facem. Să nu uităm că și Curtea, în cazuri similare, a pronunţat hotărâri diferite, aplicând duble standarde. Tot ce investighează CNA se bazează pe fapte reale, nu sunt invenții sau fenomene virtuale. E simplu și comod să stai într-un birou de ministru, să privești televizorul și să constați că organele de urmărire penală rețin în fiecare zi medici, polițiști, câte un procuror dintr-un raion, să bați din palme și să mergi mulțumit acasă. Și este foarte deranjant, când subiectul acestor investigații ești tu – ministrul, tu – politicianul. Dar nu noi suntem primii care trecem prin procesul acesta. Avem exemplele vecinilor: Polonia, Bulgaria, România, care au depășit asemenea scandaluri. E păcat doar că atunci când un cetățean vede la TV că un ministru bănuit de corupție, în loc să vină frumos la audieri, face show-uri, va prelua și el acest exemplu. Și atunci unde vom ajunge?

– Dacă ar fi funcționat acordul AIE și cei trei lideri politici s-ar împăca, am fi ajuns la situația aceasta?
– Inevitabil.

– Atunci Filat i-ar fi cerut socoteală lui Plahotniuc de ce CNA care, conform acordului AIE, aparține PD, le creează probleme oamenilor săi…
– Să se ducă unde vrea, nu contează unde se duce. După reorganizare, noi suntem o instituție independentă, care își desfășoară activitatea în baza unui cadru normativ. Iar probele astea nu ai cum să le pui în sertar, fiindcă oricum vor ieși la iveală. Nu sunt fapte pe care poți să le examinezi cu un coș de gunoi lângă birou, ci numai cu dezbateri specifice unui proces penal.

“Nu mai primesc telefoane directe, însă presiunile sunt mult mai mari”

– De ce CNA a făcut 14 percheziții și l-a reținut pe Nicolae Vicol anume în ziua în care parlamentul discuta demiterea lui Plahotniuc și când Comisia parlamentară privind investigarea cauzelor decesului lui Sorin Paciu și-a anunțat rezultatele? Pare incredibil să fi fost o coincidență.
– A fost într-adevăr o coincidență. S-a ales acea zi, pentru că aflaserăm că s-au făcut scurgeri de informații pe intern despre activitățile noastre. Acestea puteau ieși de oriunde, inclusiv de la unii dintre cei 200 de foști angajați ai Centrului. Și atunci, pentru a asigura integritatea probelor, procurorii au decis să intervină imediat. De fapt, perchezițiile urmau să fie efectuate cu o zi mai devreme, dar judecata, din păcate, ne-a autorizat acțiunile tocmai în seara acelei zile. Fiindcă perchezițiile nu se fac noaptea, s-a ales dimineața următoare.

– Acum un an, recunoșteați că ați fost înaintat în fruntea CCCEC de PD și că asupra instituției se exercitau presiuni politice. Dacă CNA este independent, au dispărut și presiunile?
– Presiuni din partea tuturor partidelor au existat și există. La CCCEC, eu fusesem desemnat de partidul respectiv, iar vicedirectorii – de alte partide. Și primeam telefoane: „Tu de ce faci așa?”. Acum nu mai primesc telefoane directe, însă presiunile sunt mult mai mari. Toate declarațiile astea publice reprezintă o intimidare. Totuși, noi vom merge până la urmă.

„Premierul m-a întrebat dacă sunt vânător…”

– Dacă admitem că primiți o indicație directă din partea dlui Plahotniuc, cum veți proceda?
– Eu nu accept indicații, mai ales dacă e vorba de activitatea CNA. Văd și eu, ce declară unii și alții prin presa. Mesajele pot fi diferite, dar în situații de genul acesta, când nu știi care vor fi consecințele, cel mai eficient este să te conduci de cadrul legal.

– Când ați discutat ultima dată cu prim-ministrul?
– El m-a sunat prin ianuarie și m-a întrebat dacă nu sunt vânător și dacă am fost la vânătoare. I-am spus că nu.

„Tot ce a însemnat „Metal Feros” ține de competența MAI”

– Nicolae Vicol spunea că l-ați reținut pentru că Fiscul a descoperit fraude de proporții la „Metal Feros”. În privința acestei întreprinderi, despre care se spune că e dirijată de dl Plahotniuc, s-au descoperit și anterior abateri de la lege. De ce nu s-a întreprins nimic sau firma chiar e protejată?
– Haideți să vorbim obiectiv. Începând cu 1 octombrie 2012, Centrul nu mai este competent să investigheze infracțiuni economice. Tot ce a însemnat „Metal Feros” ține de competența MAI. Au fost și la noi anumite dosare penale, inclusiv pe această întreprindere, care acum au fost transmise altor autorități. La vremea noastră, ofițerii CCCEC au efectuat măsuri procesuale pe aceste cazuri și le-au trimis conform competențelor sau în instanță. Ceea ce face Fiscul la acest moment, eu nu cunosc. Dacă au descoperit fraude la „Metal Feros”, trebuiau să inițieze investigații penale prin intermediul procurorilor, al MAI, și să le ducă la capăt. Doar Fiscul nu-i Vicol, ci este o autoritate, care activează în baza legii. Să fie clar – noi n-am ridicat din biroul lui Vicol niciun document contabil, ci doar interceptările convorbirilor telefonice și niște înscrisuri care vizează probleme ce țin de corupție.

– Ce convorbiri telefonice a interceptat Vicol și omul de afaceri Vasile Gudima, bănuit în același dosar, și cum au făcut-o?
– Eu nu pot să vă prezint detalii din cauza penală, dar nu uitați că pe aceeași cauză sunt bănuiți și doi ofițeri CNA.

„Focșa este bănuit într-un dosar la CNA și gata”

– Trezește dubii și dosarul Focșa. Ministrul este bănuit că ar fi înstrăinat ilegal unele imobile, care realmente sunt date în locațiune. În genere, unele voci afirmă că l-ați ales pe Focșa ca țap ispășitor, pentru a demonstra că sunteți o instituție independentă.
– Interpretați cum doriți. V-am spus că urmează să apară alte dosare în care sunt vizați și exponenții altor partide, și alți reprezentanți ai PD. Dacă vom căuta care și de al cui e, niciodată n-o să scoatem la capăt dosarele astea. Focșa este bănuit într-un dosar la CNA și gata. Noi avem unele obiecții, pe care el poate să le respingă în cadrul unui proces penal corect, efectuat cu garantarea tuturor drepturilor pe care le are.

– Dle Chetraru, cum au putut ajunge în presă convorbirile telefonice dintre Vicol și Filat, Streleț, Recean și alți demnitari, care se pare că au făcut parte din dosarul Vicol?
– Nu vreau să comentez aceste interceptări, dar vă asigur că angajații mei nu au nicio legătură cu ele. Cei care lansează acuzații de genul acesta nu fac decât să ne denigreze instituția și să tensioneze situația din țară. Nu pot să vă spun de unde au apărut interceptările și dacă ele au vreo legătură cu dosarul Vicol. Procuratura a pornit deja o urmărire penală pe acest fapt. Și procurorii se vor pronunța în această privință, căci nu e o problemă să stabilești proveniența interceptărilor, care au elemente de codificare. Apropo, dosarul Vicol s-a aflat mult timp în procedura procuraturii, iar noi l-am primit la 27 ianuarie. La el au lucrat mai mulți, între timp a fost schimbat și procurorul Anticorupție, așa că la mijloc se pot ascunde multe…

– Să înțelegem că procurorii puteau sustrage interceptările din dosar?
– Pot fi ei, pot fi alții, nu vreau să-mi expun părerea. Ancheta va stabili ce s-a întâmplat.

„Nu am vicedirectori, fiindcă toți vor să aibă control asupra CNA”

– De ce CNA nu are vicedirectori și cine este interesat de tergiversarea alegerii acestora?
– Și eu am început să nu mai înțeleg ce se întâmplă cu vicedirectorii mei. Când mi-am prezentat programul de activitate, nimeni nu a avut vreo obiecție. Ideea ca eu să-mi aleg adjuncții a fost propusă de partenerii noștri de dezvoltare și mi s-a părut corectă. Ulterior, apăruseră discuții privind alegerea vicedirectorilor prin concurs. N-am nimic împotrivă, dar depinde cine va organiza concursul. Concursul la care am fost ales eu a generat atâtea discuții contradictorii, fiindcă a fost organizat de po-li-ti-ci-eni. Asemenea concursuri trebuie organizate doar de către specialiști, fiindcă politicienii vin cu tema de acasă pregătită la partid. Tergiversarea este o cauză a dorinței politicienilor de a-și infiltra aici oameni lor, pentru a deține controlul asupra instituției.

– În presă au apărut imagini cu casa dvs. și cu cea a lui Nicolae Vicol. De ce muritorii de rând, chiar și cei care au salarii mai mari decât cele ale demnitarilor, nu reușesc să aibă asemenea palate? Pentru că demnitarii ne sunt corupți?
– Inclusiv, orice poate fi la mijloc. Fiecare caz trebuie examinat în parte, cu materiale concrete, căci fiecare om are istoria lui. De aia și avem Comisie Națională de Integritate. Tot ce e legat de casele lui Chetraru este o istorie veche. De când am venit în funcție, îs tot tăvălit prin fotografii de tot felul. În sfârșit, iată că mi-au arătat și casa mea adevărată. Eu nu o ascund de nimeni și am indicat-o în declarația cu privire la venituri. Este un imobil care a aparținut familiei mele. Construcția a început-o cumnată-mea, care a plecat în România. Am ridicat-o apoi eu, din 2001 până în 2012, și sunt gata să dovedesc proveniența oricărui ban, pe care l-am folosit. Am cumpărat casa de la soacră-mea, după ce mi-am vândut apartamentul în care locuiam anterior.

„Ce să fac la PLDM – să-mi dea din deget, să mă șantajeze?”

– Dle Chetraru, după ce premierul Filat a declarat că acțiunile de ultimă oră ale CNA nu au nimic în comun cu lupta cu corupția, dvs. ați fost invitat de trei ori la discuții cu fracțiunea PLDM. În cele din urmă, ați fost declarat persoana non-grata la ședințele guvernului. De ce ați refuzat să mergeți la discuții cu ei?
– Pentru mine sunt relevante declarațiile premierului, care și-a asumat angajamentul să lupte cu corupția. Nu comentez alte declarații ale sale, care sunt bazate pe emoții. Și eu nu merg pe ascuns, pe la sediile partidelor. Ce să fac acolo – să-mi dea din deget sau să mă șantajeze cu ceva? Ei mi-au dat vot de neîncredere și eu am luat act de acesta. Mai mult, comunicările în fracțiuni nu se soldează cu nimic bun. Eu pot să merg în parlament și să răspund la orice întrebare în fața camerelor de luat vederi. Cât ține de interdicția de a participa la ședințele guvernului, mi-e greu să vorbesc. Am impresia că este o eroare a responsabililor de la executiv, altă explicație nu există. Doar nu suntem la grădiniță, unde un prichindel se supără pe altul și nu-i permite să-și bea ceaiul la aceeași masă cu el…

„Riscăm să nu mai pupăm niciodată poarta UE”

– Dacă ceea ce faceți este o adevărată luptă contra corupției și dacă PLDM și PCRM vă vor demite din funcție, ar putea veni un alt director, care să închidă dosarele și să distrugă probele…
– Un conducător al unei asemenea instituții trebuie să fie pregătit de demisie în fiecare zi, fiindcă activitatea noastră nu poate fi primită cu multe aplauze. Ea generează nemulțumiri, mai ales când se referă la autoritățile generatoare de profituri. Dar dosarul e dosar și cu probele n-au ce face. De l-ar da procurorilor, tot în judecată va ajunge. Totuși, dacă se va ajunge la aceasta, riscăm să nu mai pupăm niciodată poarta UE și să nu mai avem nicio liberalizare a regimului de vize. Așa s-ar compromite tot ce înseamnă lupta împotriva corupției.

– Dacă veți fi demis, cu ce vă veți ocupa?
– Eu am o agendă plină, în orice situație. Cel mai probabil, voi da curs unei oferte în afara țării, pe care am primit-o demult, dar încă e valabilă. Nu ține de afaceri, ci de domeniul securității.