Spre UE

Virajul Serbiei spre UE, remarcat de presa rusă: sancțiuni la orizont plus o vizită a adjunctului lui Lavrov, tratată cu răceală

În ajunul formării unui nou guvern sârb, Occidentul nu numai că a crescut presiunea asupra Belgradului, cerându-i să se alăture sancțiunilor împotriva Federației Ruse, dar pentru prima dată a legat această problemă de continuarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE, notează Kommersant, într-o corespondență de la Belgrad. Ziarul rus remarcă totodată că demersurile au dus la unele schimbări în poziția liderilor sârbi. Sunt Vicepremierul Zorana Mihajlovic a acuzat Rusia că „poartă un război de cucerire” și s-a declarat favorabilă ideii ca Serbia „să aleagă să-și coordoneze politica cu UE”. Iar președintele Alexander Vučić nu a exclus introducerea de sancțiuni anti-ruse de către Belgrad.

Kommersant pornește de la faptul că, recent, comisia de politică externă a Parlamentului European a cerut ca negocierile cu Serbia pentru aderarea la UE să continue doar dacă această țară se alătură blocului în introducerea de sancțiuni împotriva Rusiei. Anterior, schițează și mai departe contextul corespondentul Kommersant din Balcani, un raport al Comisiei Europene pe 2022 releva o „scădere semnificativă” a nivelului de coerență între politica externă sârbă și politicile UE. De altfel, Serbia rămâne singurul candidat la aderare care nu s-a alăturat sancțiunilor impuse Federației Ruse.

Astfel că, notează Kommersant, pozițiile severe ale Occidentului par să fi avut un efect.

„Nu am nicio dilemă cu privire la poziția sârbă. Locul Serbiei este în Europa. Oficial sau nu, direct sau indirect, Serbia declară că ne îndreptăm spre integrarea europeană. Prin urmare, trebuie să ne coordonăm politica cu UE… Nimeni nu spune că nu vom mai avea prieteni în Federația Rusă, dar, pe de altă parte, politica acesteia este practic una cotropitoare, iar așa ceva este imposibil de susținut”, a afirmat, într-un interviu pentru Euronews, vicepremierul și ministru al Energiei, Zorana Mihajlovic. El a mai explicat că decizia privind sancțiunile împotriva Federației Ruse va fi luată de noul guvern al țării, care ar trebui să fie format până la sfârșitul lunii octombrie.

Câteva zile mai târziu, notează Kommersant, vicepremierul a dezvoltat subiectul, confirmând astfel că declarația sa dură despre Rusia nu fusese întâmplătoare: „Rusia nu poartă un război de eliberare, ci un război de cucerire. Într-o astfel de situație, trebuie să avem o poziție clară și să ne stabilim locul pentru următoarea sută de ani”.

Președintele sârb, Aleksandar Vučić, nu exclude nici el impunerea de către Belgrad a unor sancțiuni anti-ruse.

Adresându-se națiunii, săptămâna trecută, el a spus că „Belgradul își va menține poziția actuală de a nu impune sancțiuni împotriva Rusiei până când prejudiciul adus Serbiei va deveni semnificativ mai mare și atunci va trebui să acceptăm o altă realitate”.

Anterior, Alexander Vucic nu făcuse asemenea declarații, observă ziarul rus. Iar surse Kommersant, familiarizate cu poziția conducerii sârbe, au atras atenția asupra faptului că a doua zi după întâlnirea președintelui cu ambasadorul Risiei la Belgrad, Alexander Botsan-Harcenko, mesajul biroului de presă prezidențial a fost „neobișnuit de rece” și nu a cuprins „tradiționalele asigurări că nu vor fi impuse sancțiuni împotriva Rusiei surori”.

Experții sârbi nu au putut să nu observe noua retorică a liderilor sârbi cu privire la Rusia, mai punctează Kommersant. Strahinja Subotić, de la Centrul pentru Politică Europeană din Belgrad, vede acest lucru ca pe o „pregătire a cetățenilor Serbiei pentru inevitabil, și anume că Europa va deveni un continent din care Rusia și Belarus vor fi excluse”. „Dacă nu vrem să rămânem oaia neagră pe continentul european, orice politician înțelept va înțelege că, deși există un anumit preț pentru impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, există și un preț pentru necoordonarea politicii cu sancțiunile UE”, spune expertul sârb.

Sâmbătă, Ministerul Externe al Rusiei a declarat că în timpul șederii sale la Belgrad, în perioada 13-14 octombrie, ministrul adjunct de externe, Alexandr Grușko, a fost primit de președintele sârb, Aleksandar Vucic, a purtat discuții cu ministrul de Externe, Nikola Selakovic, și s-a întâlnit cu ministrul de Interne Alexander Vulin.

Fără a oferi detalii referitoare la întâlniri și negocieri, comunicatul spune doar că „problemele cooperării bilaterale au fost discutate cu accent pe consolidarea parteneriatului strategic ruso-sârb în contextul crizei globale în creștere”.

Kommersant tabloul cu alt detaliu. Vizita neanunțată a lui Alexandr Grușko, la Belgrad, a avut loc, de fapt, în locul vizitei în capitala sârbă a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, planificată pentru 6-7 iunie,vdar care a fost anulată literalmente în ultimul moment. Oficial – din cauza refuzului țărilor vecine Serbiei de a asigura un culoar de zbor avionului ministrului rus, acesta din urmă fiind inclus în lista de sancțiuni a UE. Neoficial – pentru că Serbia, temându-se de presiunea din partea Occidentului, „nu era deosebit de interesată”, atunci, de sosirea șefului Ministerului rus de Externe.

Este curios, mai notează Kommersant, și faptul că de această dată primul care a comunicat public despre vizita lui Alexandr Grușko la Belgrad a fost Ministerul de Externe al Rusiei. Autoritățile sârbe nu au spus niciun cuvânt despre ea pe toată durata șederii înaltului oaspete rus.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *