Wilhelm Konrad Roentgen – descoperitorul razelor întunecate

Roentgen s-a născut în 1845, la Lennep, în Germania, fiind singurul copil al unui negustor şi producător de textile. Datorită mamei sale, care provenea dintr-o veche familie olandeză, familia Roentgen a decis să se mute în Olanda când micuţul Wilhelm avea doar trei ani. În copilărie şi în adolescenţă, Roentgen nu dădea semne de aptitudini ieşite din comun, însă avea o pasiune – pe care, de altfel şi-a păstrat-o toată viaţa – de a face complicate farse mecanice, îndelung elaborate.

În 1865, Roentgen se înscrie la cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Utrecht, dar nu obţine numărul necesar de credite pentru a deveni student şi decide să plece în Elveţia, unde se înmatriculează la Institutul Politehnic din Zurich, după susţinerea examenelor. În 1869 își susţine teza de doctorat la Zurich şi este numit asistentul celebrului fizician August Kundt. Îl însoțește pe acesta la Wurzburg şi ulterior la Strasbourg.

Însă unul din momentele cele mai importante ale vieţii sale a fost întâlnirea cu Ivan Pulyui, un fizician de origine ucraineană, care i-a furnizat savantului german una din lămpile pe care acesta le-a folosit pentru a obţine ceea ce el a numit „raze X". Roentgen a descoperit razele care îi poartă numele din pură întâmplare, experimentând în laboratorul său efectele descărcărilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticlă, umplute cu gaz, la presiuni foarte joase. Începând cu 1895, când a descoperit razele X, Roentgen şi-a petrecut restul vieţii aproape închis în laborator, studiind acest fenomen.

Roentgen studia deja efectul razelor catodice, raze care apar în momentul în care curentul electric trece printr-un gaz extrem de rarefiat. În noiembrie 1895 a descoperit că, dacă tubul prin care trece sarcina electrică este izolat cu un carton negru pentru a exclude orice sursă de lumină, în condiţiile lucrului într-o cameră obscură, un carton care are pe una din suprafeţele sale platinocianidă barică devine fluorescent, chiar dacă este la o depărtare apreciabilă de tub. Roentgen a mers mai departe şi a observat că acelaşi fenomen, al înregistrării transparenţei unui corp, are loc şi folosind plăci fotografice. Prima radiografie din lume a fost făcută la scurt timp de către Roentgen, surprinzând pe clişeele fotografice oasele şi inelul unei mâini a soţiei sale. De aici, savantul a dedus că oasele sunt mult mai puţin permeabile pentru razele X, reliefându-se mai dur, ca şi inelul soţiei sale. Moartea lui, din 1932, drept urmare a unui carcinom intestinal, este explicată de biografii săi ca fiind o consecinţă directă a experimentelor sale cu razele X.

Descoperirea razelor X a însemnat o adevărată revoluţie, în special pentru medicină şi cercetarea biologică. Razele care poartă numele lui Roentgen sunt folosite astăzi în mod curent în diagnosticarea şi terapia diferitelor afecţiuni.