Pentru că de mult nu a mai avut vreo comandă, respectiv, nu are bani ca să-şi poată remunera angajaţii, Valeriu Schiţco, directorul Tipografiei Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), a acceptat să scoată de sub tipar ediţia a doua a „Dicţionarului moldovenesc-român” de Vasile Stati. Ieri, când a aflat de la noi noutatea, preşedintele Academiei, Gheorghe Duca, ne-a spus că Schiţco va fi eliberat din funcţie. Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM, este mai reticent: „Lăsaţi nebunul să-şi arate faţa!”.

„El doar râdea”

Reprezentanţii mediului universitar şi academic sunt nedumeriţi nu atât de reeditarea scandalosului dicţionar al lui Stati, cât de faptul că el a fost tipărit la Tipografia AŞM. Dar şeful instituţiei, Valeriu Schiţco, spune că nu a putut refuza comanda, deoarece tipografia se află la autogestiune şi nu-i ajungeau bani pentru salarii. „De mult nu avem de lucru, dar trebuie să achităm lefile şi impozitele. Şi e foarte frig la noi – nu ne conectăm la căldură, căci ne costă 40 de mii de lei pe lună…”, susţine Valeriu Schiţco. El precizează că a încercat să-l convingă pe Vasile Stati să schimbe barem titlul cărţii, dar în zadar. „L-am întrebat de ce a scris introducerea într-o română perfectă, şi nu cu termeni din anii ’60, dar el a început să râdă. I-am propus să intituleze cartea „dicţionar de arhaisme” şi el tot râdea. Mi-a spus că, de avem pretenţii, retrage volumul de la noi. Ce puteam să fac?..”, adaugă Schiţco. Directorul recunoaşte că, pentru tipărirea dicţionarului, Stati a achitat 80 de mii de lei.

„A fost depistat şi cu plagiat”

Preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, a aflat de la TIMPUL despre tipărirea acestei cărţi şi a rămas fără cuvinte: „Prima dată aud. Directorul va fi eliberat din funcţie. Tipografia se află la autofinanţare, dar nu e bine deloc ce se întâmplă…”. Mai tranşant în declaraţii este Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM: „E o tâmpenie lucrarea, dar la noi nu există cenzură. Băţul e cu două capete. De aceea, lăsaţi nebunul să-şi arate faţa. Nu o face de bunăvoie. E plătit de bandiţi s-o facă..”. Şi scriitorul Vladimir Beşleagă crede că Stati nu este de acord cu ceea ce face, ci efectuează comenzi bine plătite. „În tinereţe, Stati a fost un fel de băgător de seamă la Uniunea Scriitorilor. A fost depistat cu plagiat. Este un păcătos şi jumătate, dar acum şi-a găsit o vizuină şi suge bani. Le spune amicilor săi că îl interesează doar banii. Presupun că el nu crede în ceea ce spune. Acum a pus în joc prestigiul Academiei, dar toată pacostea nu trebuie să cadă pe directorul tipografiei, ci pe autor, care este un farsor, un profitor, un escroc. E finanţat de mafia moldovenistă şi suge bani din ea”, afirmă scriitorul.

„Suntem în relaţii proaste cu acest…”

Care e rostul apariţiei unei asemenea cărţi, dacă populaţia RM nu vorbeşte în moldoveneasca lui Stati? La această întrebare, autorul răspunde: „Mă bucur că aţi depistat, aţi demonstrat, aţi aflat şi ştiţi că majoritatea oamenilor nu vorbesc aşa. Mă rog, felicitările mele! Dar mai răsfoiţi, încercaţi, apoi mai stăm de vorbă”. După care Stati a închis telefonul şi nu ne-a mai răspuns. Solicitat de TIMPUL, deputatul comunist Mark Tkaciuk, care anterior declarase că moldoveneasca şi româna sunt limbi identice, a oftat greu: „Nu-s lingvist, ca să dau apreciere dicţionarului, nici nu vreau să-l comentez”. Tkaciuk a infirmat şi faptul că PCRM ar finanţa editarea cărţilor lui Stati: „Numai nu noi. Suntem în relaţii proaste cu acest…”. Alte surse din PCRM ne-au şoptit că „dicţionarele” sunt finanţate de cercuri politice din Rusia.

A doua ediţie a „Dicţionarului moldovenesc-român” pune în circuit peste o mie de moldovenisme, colectate din actele slavoneşti ale cancelariei Statului Moldovenesc din anii 1392-1503. Volumul a apărut în tiraj de 5000 de exemplare, tiparul costându-l pe autor 80 de mii de lei. Dintre membrii colegiului redacţional al cărţii fac parte decedatul Andrei Hropotinschi şi Rubin Udler, membru corespondent al AŞM, stabilit în SUA din 1992. Reprezentanţii Academiei de Ştiinţe din Moldova ne-au confirmat că, fiind la Chişinău, Udler se afla în relaţii bune cu Stati şi împărtăşeau aceleaşi idei.