ÎNCOTRO? Salvarea râului Bâc se amână

Și Chișinăul are râulețul său. Locuitorii capitalei cunosc, însă, că râul Bâc este foarte murdar, iar ca să-l numești navigabil nu ți se învârtește limba. În acest an electoral, autoritățile orașului au început lucrările de curățare a fluviului, dar au fost stopate la nicio lună. Și asta pentru că reprezentanții Inspectoratului Ecologic de Stat pretind că este distrusă flora și fauna râului. Totuși, în timp ce acele două părți își rezolvă neînțelegerile, râul Bâc rămâne la fel de poluat ca și înainte.

La sfârșitul lunii mai, Primăria municipiului Chişinău a demarat lucrările de curăţare a albiei râului Bâc, pe o lungime de 1,1 km, în preajma străzii Albișoara. Prin intermediul proiectului, autoritățile locale încearcă să evacueze nămolul şi să lărgească albia râului. Prin aceasta se dorește prevenirea inundaţiilor în zona podului de lângă Circ, care este afectată de fiecare dată în urma ploilor torenţiale.

„Nămolul este infectat cu toată tăblița lui Mendeleev”

Vitalie Curarari, șeful Inspectoratului Ecologic de Stat, spune că proiectul de curățare a râului Bâc nu a fost avizat de instituția pe care o conduce și ca rezultat, lucrările nu puteau demara. „Cine începe să curețe râul de la mijloc? Nu există nicio logică în ceea ce făceau ei, pentru că apa era să aducă alt nămol. În mod normal, lucrările trebuie să înceapă de la un capăt. Au început să defrișeze și copacii care creșteau pe mal, dar nici pentru această procedură nu aveau autorizație”, se arată nemulțumit Curarari.

O altă problemă pe care au identificat-o ecologiștii este faptul că nămolul periculos era depozitat într-o carieră, care se află în apropiere de Chișinău. „Nămolul din Bâc este infectat cu toată tăblița lui Mendeleev, iar lucrătorii îl transportau în afara orașului și infectau alte zone”, mai subliniază Vitalie Curarari.

La rândul lor, reprezentanții primăriei așteaptă expertiza ecologică care va fi realizată în următoarele săptămâni de specialiști de la Academia de Științe a Moldovei.

„Am defrișat doar copacii sălbatici”

Șeful Direcției Construcții de la Primăria Chișinău, Roman Sofroni, a declarat că reprezentanții primăriei așteaptă rezultatele studiului „Impactul de mediu asupra faunei și florei din râul Bâc”, care ar trebui să fie gata în următoarele săptămâni. Ulterior vor fi reluate lucrările.
Cât ține de acuzațiile în legătură cu nămolul infectat, Sofroni spune că acesta era depozitat, cu permisiunea primăriei, alături de mai multe deșeuri. „Timp de o lună, noi am scos din râu în jur de 50 de mii de metri cubi de nămol. Specialiștii au stabilit că trebuie să începem lucrările cu zona respectivă, pentru că acolo râul este cel mai murdar și urma să-l curățăm spre zona de unde curge. Proiectul de lucru a fost la cei de la Inspectoratul Ecologic de Stat și au dat acceptul, dar acum au înaintat noi nemulțumiri, care nu sunt motivate”, menționează Sofroni.

Cât despre arborii care ar fi fost defrișați ilegal, șeful Direcției Construcții spune că aceștia erau sălbatici și creșteau pe malul râului, iar autospecialele care trebuiau să efectueze lucrările nu puteau scoate nămolul. De aceea a fost nevoie ca aceștia să fie înlăturați.
În cadrul unei ședințe operative a Primăriei Chișinău, primarul Dorin Chirtoacă a declarat că ecologiștii caută „nod în papură”. „Ce fel de studiu asupra mediului poate fi, dacă acolo totul este poluat?! În râu nu există nici floră și nici faună. Mai rău nu are cum să fie”, a mai subliniat edilul capitalei.

Râul Bâc, coș de gunoi și spălătorie auto improvizată

În ultimii ani, despre râul Bâc s-a scris că s-a transformat într-un coș cu gunoi sau într-o spălătorie auto improvizată din cauza mizeriei în care se află.

Potrivit datelor unui raport realizat de Centrul Naţional de Mediu, cea mai poluată porţiune de râu e cea care traversează capitala. Din 2003, pe această porţiune nu mai există nicio vietate. Potrivit experţilor, cea mai importantă sursă de poluare sunt întreprinderile care descarcă substanţe toxice în acest râu.

Specialiștii spun că o altă sursă de poluare sunt spălătoriile auto improvizate. Oamenii își spală mașinile cu apa din râu, chiar dacă este ilegal. De asemenea, pe ambele maluri sunt depozitate deşeuri.

În alte orașe ale lumii râurile sunt atracții turistice

Râul Dâmbovița din România este afluent al râului Argeș. Conform datelor, fluviul străbate municipiul București pe o distanță de aproximativ 22 de km. Deși este principala sursă de apă în alimentarea Bucureștiului, râul a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme: inundații, înmlăștiniri și altele. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări. Autoritățile locale au găsit însă o soluție, și anume, porțiunea de râu care trece prin oraș este canalizată. Chiar dacă modificarea traseului natural al râului face ca debitul să fie mai mic, problemele din trecut nu mai sunt actuale.

Râul Cheonggyecheon din Seul

Un alt exemplu reușit este râul Cheonggyecheon care trece prin Seul, Coreea de Sud. În trecut, din cauza altor cursuri de apă dulce şi a poluării, râul a fost îngropat şi transformat în canal de scurgere. În anii ’50, peste râu a fost construită o autostradă. În 2001, dr. Kee Yeon Hwang a condus un studiu de fezabilitate şi a constatat că râul poate fi expus din nou. Astăzi, Cheonggyecheon este parte a unui parc de circa cinci kilometri din centrul Seulului. În diferite zone ale orașului acesta formează mici cascade, iar în preajma lui au fost organizate mai multe zone de agrement pentru trecători.

Proiectul tehnic pentru curăţarea albiei râului Bâc a fost realizat de către Institutul de Proiectare a Sistemelor de Gospodărire a Apelor „Acvaproiect”. Costul proiectului este de 3 milioane de lei, bani prevăzuţi în bugetul municipal pentru anul 2014. Termenul preconizat pentru realizarea proiectului este de trei luni.