Imediat după lovitură a fost clar că Titanicul comunist se va scufunda, fiind târât la fund de propriile complexe ruginite şi paradigme utopice despre egalitatea socială. Poate doar căpitanul Voronin încă nu realiza acest fapt iminent, sau chiar dacă-l realiza încerca să rămână principial pe poziţia sa mândră de căpitanul şi vojdiul partidului-corabie.
Imediat după ciocnire, în rândurile PCRM a început o şobolaniadă de proporţii, rozătoarele politice părăsind în grabă vasul naufragiat. Unii şobolani părăseau corabia în grup, alţii în particular. Interesant este că, chiar dacă aceşti şobolani au adoptat pe parcurs alte platforme politice, aceştia nu au reuşit să se debaraseze de balastul socialist-utopic cu care au fost hrăniţi şi au hrănit masele atâţia ani la rând. Şi chiar dacă aceştia au decis să-şi continue cariera pe corăbii mai „progresiste” şi „europenizate”, oricum o dau în bară, poticnindu-se de aceleaşi opinii primitive pe care le aveau în perioada când erau comunişti. Care din deputaţii plecaţi din PCRM şi-a schimbat radical cursul? Niciunul, toţi au rămas aceiaşi apărători agresivi ai moldovenismului purtând de această dată o cravată de altă culoare politică.
Drept rezultat, în loc să plece la fund împreună cu toată rozătoarele, Titanicul comunist a reuşit să infecteze toată scena politică cu mici focare de puroi socialist. Şi uite această şobolaniadă are un singur scop – să ne ţină mai departe mancurtizaţi şi spălaţi pe creier cu nişte adevăruri prefabricate şi să dezbine mai departe societatea pe principii lingvistice şi istorice. Titanicul comunist, în schimb, se transformă într-o submarină menită să nu mai iasă la suprafaţa oceanului politic, niciodată. Ne-au rămas doar şobolanii, pe care ar fi bine să-i stârpim, sau să-i încărcăm înapoi în corabia naufragiată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
