Elevii vor studia 30 la sută din meserie la școală, iar celelalte 70 la sută le vor pune în aplicare la companie. Astfel, marți, 25 octombrie a.c., a avut loc prima lecție a elevilor.

Proiectul pilot va fi implementat timp de un an, perioadă în care elevii vor beneficia lunar de o indemnizație de 1500 de lei, oferită de către agentul economic. După terminarea studiilor, elevii nu sunt asigurați cu un loc de muncă, însă vor avea posibilitatea să se angajeze la compania respectivă în dependență de locurile vacante. Reprezentanții companiei dau asigurări că elevii vor avea prioritate la angajare.
Într-o marți dimineața s-a desfășurat prima lecție cu emoții. Toți băieții, în afară de Vitalie, sunt așezați în bănci. Tinerii, îmbrăcați în haine speciale de electromontor, stau cuminți și par că ascultă atent la ceea ce vorbește viceministrul Educației și directoarea școlii. Tăcuți și docili, băieții așteaptă următoarele indicații ale profesorilor. Numai Vitalie stă în capul mesei lângă doamna viceministru. Zâmbește, apoi le spune colegilor și oaspeților că este fericit pentru că va învăța o meserie. „Studiile de aici vor servi ca bază pentru universitate. Nu vreau să ajung la studii și să nu înțeleg nimic. Eu am discutat cu colegii de la universitate și mi-au zis că le este foarte greu”, spune Vitalie.

 Elevii vor primi, pe lângă bursa de stat, o indemnizație lunară de 1500 de lei de la compania care îi va instrui

Elevul, cu toate că a învățat la profilul umanist în liceu, spune că nu îi este frică de cursul de fizică din universitate, pentru că ceea ce va învăța la școala profesională, îl va ajuta mult. „Dacă luăm în considerare situația economică din Republica Moldova, un electromontor s-ar mulțumi și cu opt mii de lei. Dar nu vreau să rămân în funcția unui simplu lucrător, am ambiții mult mai mari”, mărturisește tânărul.

La 24 de ani din nou la școală

Să îmbrățișeze meseria de electromontor dorește și Mădălin Javgureanu. Are 19 ani și după absolvirea liceului a decis să aplice la studii în continuare. „Nu am susținut un examen de bacalaureat și ca să nu pierd anul acesta, vreau să însușesc o profesie. După aceea, îmi voi continua studiile și voi lucra concomitent”, povestește Mădălin.

Un alt tânăr din cei 15 este Vasile. Are 24 de ani și este orfan. Înainte de a ajunge la Școala profesională nr. 9 a făcut un drum lung. „Am absolvit nouă clase în internatul din Căzănești, raionul Telenești, însă studiile nu au fost dintre cele mai bune. Am învățat apoi doar clasa X-a și m-am implicat într-un program religios, însă am renunțat la tot. Am vrut și la universitate să învăț, dar acolo trebuie de achitat contractul, pentru că la buget nu ajungeam din cauza notei mici”, zice Vasile.

Tânărul a decis să-și încerce norocul peste hotare. „Am lucrat în domeniul construcțiilor câțiva ani. Pentru că nu am părinți, am plecat ca să-mi fac un viitor. Împreună cu un prieten ne-am dus în Rusia, însă compania respectivă ne-a repartizat imediat în Tadjikistan. Am construit acolo un restaurant italian. În trei luni cât am lucrat, am primit doar o mie de dolari și biletul de zbor spre Moldova, în timp ce ei ne-au promis câte 2 mii de dolari pe lună. A fost periculos pentru noi. Am fost o singură dată peste hotare să văd care este situația. Am înțeles că acolo noi nu suntem bineveniți. Cel mai bineveniți suntem la noi în țară unde ne putem găsi un loc de muncă, fie el rău sau bun. Și anul acesta am decis ca să o iau de la început”, ne explică Vasile.

Vasile, unul dintre elevii care participă la program după o experiență proastă peste hotare, se bucură să va avea un loc de muncă acasă

În prezent, elevul lucrează și învață. „Acum lucrez ca grădinar în Suruceni unde și locuiesc cu chirie. Nu-i departe de Chișinău, cred că voi reuși la lecții. Îmi voi da toată străduința ca să însușesc profesia și după ce voi termina, mă voi angaja. Sper la un salariu de 4000 de lei și mai mult, chiar dacă până îmi voi cumpăra o casă va trece peste 200 de ani”, se arată trist elevul.

30% lecții, 70% practică

Cristina Boaghi, viceministrul Educației, se arată convinsă că învățământul dual va asigura angajarea tinerilor în câmpul muncii și se va reduce fenomenul de șomaj, or cel al migrației. „Se dezvoltă și economia națională în ansamblu. Datele statistice oferite de către Ministerul Educației arată că absolvenții învățământului profesional și tehnic sunt angajați imediat după absolvire. Absolvenții școlilor respective prezintă o rată a șomajului mai mică decât absolvenții din învățământul superior”, susține funcționara.

Tatiana Caraman, directoarea Școlii Profesionale nr. 9, susține că formarea tinerilor va corespunde cerințelor pieței muncii. „Există posibilitatea de a crea specialiști într-un anumit domeniu în colaborare directă cu întreprinderea. Beneficiem de cele 30 la sută de pregătire în cadrul instituției. Potrivit planului de învățământ, 2/3 din discipline sunt de profil și 1/3 de cultură generală. Cei 1500 de lei din partea companiei le va fi de mare folos tinerilor, pe lângă bursa ce o primesc de la stat. Dar cel mai important este faptul că tinerii și-au manifestat dorința de a rămâne în țară. Acest fapt va contribui la ocuparea locurilor de muncă care va îmbunătăți creșterea economică a țării noastre”, a declarat managerul școlii.

Vitalie Tcaciuc, șeful secției „Tehnologii avansate” în cadrul Gas Natural Fenosa, va avea rolul de profesor. „Elevii vor studia despre furnizarea și distribuția energiei electrice. Mai exact despre cum ajunge energia electrică la consumator, prin ce ajunge, cum se montează și tot așa. Elevii vor participa la montarea contoarelor, la depistarea furturilor de energie electrică, chiar și la proceduri mai complicate, cum ar fi schimbarea transformatorilor de forță sau schimbarea pilonilor de energie electrică”, explică profesorul.

Germanii, promotori ai învățământului dual

Exemplul învățământului dual a fost preluat de la germani. Consilier în cadrul Ministerului Educației, Raimund Sobetzko a prezentat experiența Germaniei în domeniul formării profesionale duale și a spus că această formă de învățământ urmează să fie promovată mai intens și în Republica Moldova. „Învățământul dual este foarte răspândit și practicat în Germania. Mai mult de jumătate de populație este încadrată în acest tip de studii. Această metodă trebuie să fie practicată mai mult și să reprezinte o alternativă a școlilor profesionale, pentru că scopul principal este creșterea potențialului angajaților tineri. Potențialul angajaților înseamnă ca astfel cunoștințele tinerilor să corespundă cerințelor companiei. Compania este cel mai bun loc pentru învățământul practic”, a afirmat expertul german pentru ziarul TIMPUL.

În Republica Moldova există 15 companii care sunt implicate în formarea duală în colaborare cu nouă școli profesionale. Respectiv, se realizează programe pentru nouă meserii. Aproximativ 220 de elevi sunt instruiți conform acestor proiecte de studii.

Conform Societății Germane pentru Cooperare Internațională, în Germania peste:
50 la sută din cetățeni au terminat un program de cooperare duală.
95 la sută din absolvenții sistemului de învățământ dual sunt angajați, în timp ce
80 la sută sunt angajate persoanele din afara învățământului profesional sau academic.
450 000 din 2,1 mln, adică 20 la sută din companii asigură instruire duală.
500 000 elevi sunt instruiți în fiecare an.