Turcia a intrat într-o perioadă de instabilitate, după eşecul partidului lui Erdogan la alegerile parlamentare
La capătul unui scrutin tranformat în plebiscit în jurul fondatorului sau, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan a pierdut duminică majoritatea absolută pe care o deţinea de 13 ani în Parlament, fortandu-l pentru prima oară să formeze un guvern de coaliţie sau minoritar.
Luni dimineaţă, pieţele au sancţionat intrarea Turciei într-o faza de instabilitate politică, inedită din 2002. Indicele princial al Bursei din Istanbul a căzut cu 8% la deschidere şi ceda încă 6% la începutul după-amiezii.
Simultan, lira turcească (LT) a căzut cu 3% faţă de dolari şi euro. Moneda se tranzacţiona la 2,75 TL pentru un dolar şi la 3,07 LT pentru un euro. Pentru a stopa această devalorizare, Banca centrală a anunţat o reducere a dobânzilor aplicate la depozitele în valute pe o săptămâna.
"Până la formarea unui nou guvern, incertitudinea va continuă", crede analistul Ozgur Altug, de la BCG Partners.
Principala victima a scrutinului de duminică, preşedintele a încercat să atenueze temerile. Rupând cu tonul polemic din timpul campaniei, acesta a cerut partidelor politice să acţioneze cu "responsabilitate" pentru a menţine
"stabilitatea" ţării.
Erdogan a pledat pentru un guvern de coaliţie, apreciind că alegerile de duminică nu oferă niciunui partid mandatul de a "formă guvernul singur".
Potrivit rezultatelor oficiale, AKP a câştigat alegerile de duminică, dar nu a primit decât 40,8% din voturi, o degringolada de aproape 10 puncte în raport cu scorul de acum patru ani (49,9%).
Victima a recentei încetiniri a economiei şi a derivei autoritare şi islamiste a lui Erdogan, partidul nu a obţinut decât 258 dintre cele 550 de fotolii de deputaţi, sub marjoritatea absolută de 276.
Guvern de coaliţie sau schimbarea puterii?
Principalul câştigător este partidul kurd HDP (Partidul democratic al poporului), care a reuşit să depăşească pragul de 10% impus pentru accesul în Parlament. Marele câştigător al scrutinului, mişcarea condusă de charismaticul şi ambiţiosul Selahattin Demirtas a câştigat 13,1% din voturi, respectiv 80 de fotolii.
Alte două partide concurente cu partidul lui Erdogan, Partidul republican al poporului (CHP, social-democrat) şi Partidul acţiunea naţionalistă (MHP, dreapta), obţin 25% şi, respectiv, 16,3% din voturi (133 şi 80 de fotolii).
Aceste rezultate constituie un dus rece pentru dorinţa lui Erdogan de a-şi perpetuă regimul, din ce în ce mai contestat.
Ales în fruntea statului în urmă cu zece luni după ce a condus guvernul timp de 11 ani, acesta s-a implicat în campanie în speranţa că AKP va obţine cele 330 de fotolii necesare unei reforme a Constituţiei şi instaurării unui regim prezidenţial forţe, denunţat că o "dictatură constituţională" de către opoziţie.
"Turcii i-au transmis că nu apreciază puterea să personală", a concluzionat luni cotidianul Hurriyet.
Adversarii preşedintelui au salutat prima să înfrângere politică în 13 ani.
Demirtas s-a bucurat pentru înfrângerea "celor care vor autoritarismul, care sunt aroganţi şi pentru faptul că cei care se consideră singurii deţinători ai Turciei au pierdut". "Este începutul sfârşitului pentru AKP", crede liderul MHP, Devlet Bahceli.
Pe hârtie, cele trei partide de opoziţie dispun de majoritatea necesară pentru a prelua guvernarea. Dar premeirul Ahmet Davutoglu, care urmează să se întâlnească cu Erdogan, a respins această ipoteza, părând decis să păstreze puterea. "Aceste alegeri au auratat încă o dată că AKP este coloana vertebrală a acestei ţări", a suţinut el.
Mai mulţi membri ai guvernului s-au arătat deschişi unei coaliţii. "Este scenariul cel mai probabil", a apreciat vicepremierul Numan Kurtulmus.
În cazul unui eşec al negocierilor în 45 de zile, Erdogan poate dizolvă parlamentul şi convoca o nouă rundă de alegeri.
sursa: hotnews.ro
