(OPINIE) Rusia nu va sista livrările de gaze către țările baltice din cauza neînțelegerilor cu Moldova
În cadrul acestuia autorul analizează posibilitățile de diversificare a resurselor energetice care aprovizionează R. Moldova. Acestea vin, în special, în contextul afirmațiilor făcute de vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, la Chişinău, prin care a sugerat că Republica Moldova ar putea rămâne fără gaze la iarnă.
Potrivit lui chiar dacă autoritățile de la Chișinău și cei de la Gazprom nu vor reuși să semneze un nou contract, după ce va expira actualul contract la 31 decembrie 2013, „Federația Rusă nu poate să sisteze livrările de gaze, deoarece aceste gazoducte alimentează, de asemenea, și statele balcanice, inclusiv Turcia. Este puțin probabil ca din cauza unor neînțelegeri cu R. Moldova, autoritățile de la Moscova să decidă sistarea livrărilor de gaze către alți consumatori”, argumentează acesta.
După părerea autorului, construirea gazoductului Iași-Ungheni ar necesita cheltuieli suplimentare care nu au fost prevăzute. „Putem să ne așteptăm la o situație de impas în privința funcționalității acestui gazoduct, fapt care va trezi nedumerirea UE față de autoritățile de la Chișinău în raport cu perspectivele gazoductului. Costurile financiare suplimentare amână implementarea rezultatelor proiectului pentru încă câțiva ani. De asemenea, prețul oferit de România constituie un alt element important de care depinde funcționarea gazoductului”, explică Veaceslav Berbeca.
În acest caz, potrivit autorului studiului, întrebarea firească este de ce Republica Moldova nu a recurs la un instrument mai puţin costisitor şi mai uşor realizabil de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze. Problema ar putea fi fost soluţionată folosind unul din cele trei gazoducte de tranzit care trec pe teritoriul Republicii Moldova. Capacitatea lor de transportare este de circa 60 miliarde metri cubi anual, iar cota maximă de transportare a fost de circa 24 miliarde metri cubi. Aceasta înseamnă că o ţeavă din cele trei ar putea fi folosită pentru aprovizionarea cu gaze din România prin construirea unei staţii de comprimare în regim revers la Vulcăneşti. Dacă această soluţie este fezabilă ne întrebăm de ce a fost trecută cu vederea şi s-a recurs la o variantă mai costisitoare şi cu riscul de a nu funcţiona în viitorul apropiat.
„Identificând toate constrângerile tehnice şi politice ale gazoductului Iaşi-Ungheni, înţelegem că problema de soluţionare a securităţii energetice a Republicii Moldova este departe de a fi rezolvată. Printre puţinele realizări ale autorităţilor de la Chişinău în domeniul securităţii energetice este că în 2013 Moldova Gaz a refuzat să semneze contract de furnizare a gazelor pentru regiunea transnistreană, ceea ce înseamnă că întreprinderea contractează de la Gazprom doar volumul de gaze naturale necesare acoperirii consumului de pe teritoriul aflat sub jurisdicţia efectivă a autorităţilor R. Moldova”, mai scrie Veaceslav Berbeca.
Timpul.md
