Manifestarea a fost organizată de Uniunea Scriitorilor şi de Academia de Ştiinţe. În discursul său, acad. Mihai Cimpoi a spus că Adrian Păunescu a fost un mare rapsod, care a cântat Basarabia până la ultima lui suflare, un scriitor care a ţinut mult la neamul românesc, inclusiv la Basarabia, locul său de baştină din stânga Prutului.
O ectenie a rostit protoiereul Ioan Ciuntu, parohul Catedralei „Sfânta Teodora de la Sihla”, după care au urmat mai multe aduceri aminte. În discursul său, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe, consăteanul regretatului poet de la Copăceni, Sângerei, l-a caracterizat drept un ctitor de cuvinte atins de aripa geniului, precum şi ca pe un strălucit valorificator al Limbii Române şi al Istoriei Neamului.
Andrei Strâmbeanu a spus că Păunescu ne-a dat o lecţie atât prin viaţa lui, cât şi prin moarte. „Păunescu a fost o furtună în viaţă, care n-avea somn nici noapte, nici zi. Era ca o maşină de scris şi ziua, şi noaptea. Păunescu a fost un domnitor autoproclamat, de care se temea chiar şi Ceauşescu, deşi i-a cântat ode. Şedinţele „Flacăra” erau o repetiţie generală a ceea ce s-a întâmplat la Bucureşti în decembrie 1989”, a mai declarat Andrei Strâmbeanu.
În continuare au mai luat cuvântul scriitorul Valeriu Matei, acad. Petru Soltan, un bun prieten al regretatului scriitor, ex-deputatul Vasile Grozav, scriitorul Nicolae Dabija, care a dat citire unei poezii scrise imediat după moartea poetului, prozatorul şi cineastul Valeriu Gagiu, Ion Bârsanu, reprezentantul Guvernului în raionul Sângerei, poetul Efim Tarlapan ş.a.
S-a anunţat că gimnaziul din Copăceni şi casa unde au locuit părinţii scriitorului, Constantin şi Floarea Păunescu, vor purta numele lui, precum şi o stradă din Chişinău.
