În prim-planul acestor contracte de armament figurează vânzarea de submarine Pakistanului în 1994, care ar fi putut servi indirect drept mobil pentru un atentat la Karachi, soldat cu moartea în 2002 a 11 francezi, salariaţi la şantierul naval.
Potrivit unei piste urmate în prezent de justiţia franceză, autorii acestui atentat ar fi atacat Franţa ca o formă de represalii faţă de oprirea plăţii de comisioane, decisă de Jacques Chirac după alegerea sa.
Dosarele judiciare franceze, ca şi un raport al poliţiei luxemburgheze, alimentează de asemenea suspiciunea de "retrocomisioane". Astfel, o parte a sumelor plătite de Franţa pentru obţinerea contractului de submarine ar fi revenit Franţei pentru finanţarea ilegală de activităţi politice.
De pe urma acestor finanţări ar fi beneficiat premierul Edouard Balladur, candidat în 1995 la alegerile prezidenţiale al căror purtător de cuvânt de campanie era Nicolas Sarkozy. Edouard Balladur a negat că ar fi comis orice act ilegal şi Nicolas Sarkozy a calificat drept "fabule" suspiciunile care planează asupra sa.
Una din scrisori, redactată la 29 noiembrie 2006 pentru Nicolas Sarkozy, sugerează o relaţie între actualul preşedinte francez, pe atunci ministru de Interne, şi Heine. "Este foarte urgent să se acţioneze", scriu administratorii societăţii Heine.
În 2004, DCN, care este un organism public, a dorit să-şi încheie colaborarea cu Heine. Directorii societăţii ar fi solicitat atunci o indemnizaţie "pe care o estimau la opt milioane de euro", a relatat în octombrie judecătorului de instrucţie Philippe Japiot fostul preşedinte al DCNI.
Printre destinatarii scrisorilor figurau şi preşedintele francez de atunci, Jacques Chirac.
Opoziţia de stânga a solicitat să se facă lumină în cazul acestor contracte de armament, începând cu săptămâna trecută, după confirmarea, printr-un raport al poliţiei luxemburgheze, a faptului că Nicolas Sarkozy şi-a dat acordul pentru crearea societăţii Heine.
Sursa: Mediafax
