Acordul de luni de la Casa Albă privind următorul pas care să ducă spre încheierea războiului din Ucraina – o întâlnire bilaterală între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski – părea să fie unanim, între Donald Trump și liderii europeni veniți la reuniunea extraordinară organizată de liderul american, remarcă CNN. Apoi a venit răspunsul Rusiei.
„S-a discutat ideea că ar fi oportun să se studieze posibilitatea ridicării nivelului reprezentanților părților rusă și ucraineană”, a declarat Iury Ușakov, consilier al Kremlinului, în cadrul unei conferințe de presă, privind convorbirea telefonică dintre Trump și Putin. Dar nu s-a menționat numele niciunui lider și nici nu s-a indicat care vor „reprezentanții” de la următorul nivel al tratativelor.
Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a adoptat un ton mai conciliant într-un interviu acordat marți la televiziunea de stat, deși a pus condiții. „Nu refuzăm nicio formă de colaborare, nici bilaterală, nici trilaterală, președintele (Putin) a vorbit în repetate rânduri despre acest lucru”, a insistat el. Dar: „Orice contacte care implică înalți oficiali trebuie pregătite cu cea mai mare atenție”.
„Principalul lucru este că orice format este inclus nu pentru ca cineva să scrie în ziare a doua zi dimineață sau să difuzeze la televizor seara, sau să bârfească pe rețelele de socializare, în încercarea să profite de propaganda, ci pentru a avansa pas cu pas, treptat, începând de la nivel de experți și parcurgând apoi toate etapele necesare pentru pregătirea summiturilor. Acesta este genul de abordare serioasă pe care o vom susține întotdeauna”, a subliniat ministrul rus de Externe.
În limbajul Kremlinului, asta înseamnă că rușii nu sunt nici pe departe gata să accepte acest lucru, scrie CNN, într-o analiză dedicată mult așteptatului summit Putin-Zelenski, în încercarea de a explica de ce întâlnirea la cel mai înalt înalt este mai degrabă improbabilă. Iar refuzul Moscovei nu ar trebui să surprindă pe nimeni, notează postul american de televiziune.
„Putin a spălat creierul rușilor, spunându-le că Zelenski este un nazist, așa că de ce vorbește brusc cu el?”
Acesta este un război pe care Putin l-a început prin recunoașterea unilaterală a unor părți din teritoriul ucrainean (autoproclamatele Republici Populare Donețk și Luhansk) ca fiind independente. Liderul de la Kremlin a susținut că Ucraina este „o parte inalienabilă a istoriei, culturii și spațiului spiritual (al Rusiei)”, iar separarea ei de Rusia este o greșeală istorică.
Așadar, dacă această întâlnire va avea loc, atunci – după cum afirmă Orysia Lutsevich, directoarea programului Rusia și Eurasia al Chatham House – Putin „va trebui să accepte eșecul de a se așeza la masa negocierilor cu un președinte pe care îl consideră o glumă dintr-o țară care nu există”.
De asemenea, ea argumentează că întâlnirea ar reprezenta o schimbare radicală de ton, greu de explicat poporului rus.
„(Putin) a spălat creierul rușilor la televiziunea de stat, spunându-le că Zelenski este un nazist, că (Ucraina) este o marionetă a Occidentului… că Zelenski este ilegitim, așa că de ce vorbește brusc cu el?”, arată Orysia Lutsevich.
Kremlinul nu numai că pune în mod regulat la îndoială legitimitatea liderului ucrainean, fixându-se pe amânarea alegerilor din Ucraina, ilegală în conformitate cu legea marțială, dar în cel mai recent memorandum al său de „pace” a cerut Ucrainei să organizeze alegeri înainte de semnarea oricărui tratat definitiv de pace. Putin și alți oficiali ruși rareori se referă la Zelenski spunându-i pe nume, preferând în schimb expresia batjocoritoare de „regimul de la Kiev”. De asemenea, CNN amintește că Zelenski a fost cel care s-a deplasat în Turcia, la mijlocul lunii mai, pentru primele discuții directe purtate între cele două părți după negocierile eșuate de la începutul războiului și până atunci , iar Putin a trimis o delegație condusă de un autor de manuale de istorie.
De ce nu are Putin niciun motiv să cedeze
Tatiana Stanovaia, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Center și fondatoare a proiectului R.Politik, care oferă știri și analize despre Rusia, arată că, deși Putin nu consideră o întâlnire cu Zelenski ca fiind crucială într-un război care pentru Rusia este mai mult o confruntare cu Occidentul decât cu Ucraina, el ar putea totuși să accepte întâlnirea dacă ar considera că ar avea succes.
„Cerințele-cheie trebuie să fie pe masă, iar Zelenski trebuie să fie de acord să discute despre ele”, a declarat ea marți, într-un interviu acordat postului american. Până în prezent, Zelenski a respins aceste cereri-cheie ale Moscovei, care includ cedarea teritoriilor pe care Ucraina încă le controlează. Dar Putin, a argumentat ea, îl vede pe Trump ca fiind cheia schimbării acestei situații.
„Trump este văzut ca un catalizator al viziunii rusești asupra soluționării conflictului și, pentru asta, Statele Unite ar trebui să colaboreze cu Kievul pentru a-l determina să fie mai flexibil și mai deschis la cererile Rusiei”, a spus Tatiana Stanovaia.
Cercetătoarea anticipează că Rusia ar putea încerca să mențină SUA de partea ei, făcând ceea ce a sugerat Ușakov și propunând o nouă rundă de negocieri la Istanbul, dar cu o delegație la nivel mai înalt, care i-ar putea include chiar pe Ușakov și pe ministrul de Externe Lavrov. Dar Putin nu va risca o „ambuscadă” așezându-se la masa negocierilor cu Zelenski doar pentru a constata că toate cererile sale sunt respinse, consideră Stanovaia.
Trump și-a încheiat ziua de luni postând pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, că „a început pregătirile pentru o întâlnire (…) între președintele Putin și președintele Zelenski”. Când s-a trezit și a sunat la emisiunea de dimineață de la Fox News marți dimineață, părea să-și fi dat seama că nu era o afacere încheiată. „Am aranjat cumva cu Putin și Zelenski, și știți, ei sunt cei care trebuie să ia deciziile. Noi suntem la 7.000 de mile distanță”, a spus liderul de la Casa Albă.
Putin nu are niciun motiv să cedeze în acest moment. Fără să fi făcut nicio concesie, el a fost „răsplătit” cu un summit grandios în Alaska, cu renunțarea lui Trump la cererea de semnare a unui armistițiu înaintea demarării oricăror negocieri serioase de pace și cu retragerea tuturor ultimatumurilor privind impunerea unor sancțiunile și mai dure, consideră CNN. După ce a redus ușor amploarea atacurilor nocturne cu drone asupra orașelor ucrainene în luna august, Rusia le-a intensificat din nou luni seară, lansând 270 de drone și 10 rachete. Dacă presiunea exercitată de Trump asupra lui Zelenski nu a dat încă rezultatele dorite de Moscova, există întotdeauna forța militară la care se poate recurge, mai notează postul american de televiziune.
Conform aceleiași analize, singura necunoscută pentru Rusia în acest moment este pe cine va da vina Trump când acest ultim efort de pace va eșua.
Lavrov avertizează: „Un drum care nu duce nicăieri”
Iar miercuri, Lavrov a făcut noi declarații și a avertizat că orice discuție asupra garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina care nu ține cont de poziția Moscovei nu va duce nicăieri și le-a reproșat liderilor europeni veniți luni la Casa Albă să-l sprijine pe Volodimir Zelenski la discuțiile cu Donald Trump că au încercat să-l influențeze pe președintele american fără să formuleze vreo idee constructivă acolo, au relatat anterior agențiile AFP și Reuters.
„Occidentul înțelege perfect că a discuta serios despre garanții de securitate (pentru Ucraina – n. red.) este o utopie, este un drum care nu duce nicăieri”, a spus Lavrov, la o conferință de presă la Moscova. „Noi nu putem accepta ca de acum înainte chestiunile de securitate colectivă să fie abordate fără Rusia”, a subliniat șeful diplomației ruse.
Potrivit acestuia, în timp ce Statele Unite înțeleg tot mai bine „cauzele profunde” ale conflictului din Ucraina, din partea europenilor „nu vedem decât o escaladare agresivă a situației și încercări mai degrabă stângace de a schimba poziția președintelui SUA” fără să propună „nicio idee constructivă”.
„Europenii, deocamdată, doar încearcă să mențină SUA în cursa înarmării” Ucrainei, a remarcat Lavrov, după ce președintele Zelenski a propus Statelor Unite ca Ucraina să cumpere cu banii europenilor arme americane de 90 de miliarde de dolari în schimbul garanțiilor de securitate americane, potrivit unui document consultat de Financial Times.
Totuși, a susținut Lavrov, această poziție a europenilor „total aventuristă, conflictuală și belicoasă nu are niciun ecou pe lângă administrația americană”, ce în opinia sa încearcă să „contribuie la eliminarea cauzelor profunde ale conflictului”.
Răspunzând unei întrebări despre ideea unor garanții de securitate pentru Ucraina sub forma desfășurării în această țară a unor trupe europene și avioane americane, Lavrov a răspuns că Rusia își va apăra „interesele legitime cu fermitate și rigoare”.
Se pare că la summitul cu Trump desfășurat vineri în Alaska președintele rus Vladimir Putin ar fi renunțat la opoziția categorică față de oferirea unor garanții de securitate Ucrainei de către statele occidentale, dar în afara cadrului NATO și cu condiția ca Ucraina să cedeze Rusiei întreaga regiune a Donbasului, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză orice cedare teritorială, notează Agerpres.
Zelenski a declarat presei după întâlnirile desfășurate luni la Casa Albă că, în circa 10 zile, aliații țării sale vor pune pe hârtie forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate. Trump nu a exclus un sprijin aerian din partea SUA pentru un eventual contingent de trupe europene care să fie desfășurate în Ucraina ca o formă de garanție de securitate.
Ideea desfășurării unui contingent de trupe străine în Ucraina este intens promovată de președintele francez Emmanuel Macron și de premierul britanic Keir Starmer, care au creat la începutul anului și o așa-numită „coaliție a voluntarilor” (sau „coaliție de voință”) alcătuită din țări susținătoare ale Ucrainei și care și-au manifestat disponibilitatea de a participa cu trupe sau cu alte contribuții la o astfel de forță, inițiativă respinsă însă categoric de Rusia.
După ce între timp dezbaterile asupra acestei propuneri scăzuseră în intensitate, ideea a fost readusă acum în discuție odată cu întâlnirile desfășurate luni la Casa Albă și care s-au axat mai degrabă pe garanțiile de securitate decât pe chestiunile teritoriale, despre acestea din urmă Zelenski afirmând că ar urma să fie discutate doar de el cu Putin la o întâlnire despre care Trump a spus luni că se fac pregătiri, dar pentru care Moscova a temperat așteptările.
Lavrov a transmis în acest timp că Rusia respinge în continuare prezența unui contingent militar al NATO în Ucraina și a avertizat că aceasta ar conduce la o „escaladare incontrolabilă a conflictului cu consecințe imprevizibile”.
