După trei ani de gândire, rugăminți și de concesii, UE a considerat că este suficient. Luni, cele 27 de state membre ale organizației au adoptat o nouă lege care va opri permanent livrările de gaze rusești către Ungaria și către Slovacia, indiferent dacă asta le place sau nu, arată o analiză Politico.
Începând din anul 2022, după ce Moscova a declanșat războiul asupra Ucrainei, UE a slăbit impactul Rusiei în privința alimentării blocului comunitar cu energie, fără a reuși însă să elimine importurile de petrol, cărbune și gaze rusești.
Dar, pe parcursul acestei perioade de aprig divorț energetic, Budapesta și Bratislava s-au încăpățânat să respingă acest demers. În mod repetat, ambele țări au susținut că nu dispun de o reală alternativă, iar guvernele lor, prietenoase față de Rusia, s-au plâns că renunțarea la Moscova ar provoca o explozie a prețurilor pentru consumatori.
Cei mai mulți dintre experți au respins asemenea pretenții. Și, în orice caz, capitalele europene sunt gata să treacă peste ele.
Deși Rusia atacă în mod repetat infrastructuraa energetică a Ucrainei, „Ungaria și Slovacia au plătit Rusiei miliarde de euro”, după cum a declarat ministrul lituanian al energiei, Žygimantas Vaičiūnas. “(Rușii) se folosesc de asta pentru a-și alimenta mașinăria de război… într-adevăr, un asemenea lucru este inacceptabil”.
“Acum, este momentul să ne demonstrăm voința politică la nivelul UE“, a declarat el pentru Politico.
După ce Vladimir Putin le-a ordonat pentru prima dată trupelor sale să atace Kievul, Bruxelles-ul a impus un embargo asupra livrărilor de petrol, combustibil și cărbune destinate blocului comunitar, blocul a impus o limită de $47,60/baril pentru livrările generale de petrol ale Moscovei, sub rata pieței, iar asta a redus rata de piață a Kremlinului la nivelul UE de la 45% la 13%.
Dar Ungaria și Slovacia au tot intervenit și au blocat sancțiunile, obținând derogări care le-au permis să-și mențină importul de gaze rusești prin conducta Drujba, de pe teritoriul Ucrainei, blocând astfel eforturile menite să afecteze sectorul nuclear și de combustibil al Moscovei.
Practic, ambele țări își sporesc plățile pentru combustibil fosil către Moscova, după cum afirmă Isaac Levi, șef al departamentului legat de Rusia de la Centrul de Cercetări pentru Energie și Poluare, cu sediul la Helsinki. El afirmă că, până acum, în acest an, Budapesta și Bratislava au plătit Rusiei €5.58 miliarde penru importuri de combustil fosil (cărbune sau gaze naturale), ele depășind deja cifra de anul trecut, care se ridica la €5.56 miliarde.
Dându-și seama că eforturile sale au eșuat, în luna iunie, Comisia Europeană a hotărât să își schimbe tactica. Executivul UE a prezentat un proiect prin care s-ar impune o interdicție a gazelor rusești începând de anul viitor, pentru contractele pe termen scurt și sfârșind în 2027, pentru contractele pe termen lung.
Spre deosebire de sancțiuni, care prevăd o unanimitate din partea tuturor statelor membre ale UE, propunerea – prezentată drept o măsură de ordin comercial – nu are nevoie decât de o majoritate calificată pentru a fi aprobată, acest lucru eliminând dreptul de veto al Ungariei și Slovaciei asupra proiectului de lege.
Luni, miniștrii energiei din UE au parafat legea, dorind să se știe astfel că sunt gata să treacă peste cele două țări atunci când se va ajunge la negocierile finale din Parlamentul European.
“Vom ajunge la un acord în pofida opoziției lor”, a declarat un înalt diplomat din UE care, ca și alte personaje din acest material, a dorit să își păstreze anonimatul pentru a comenta liber niște discuții care s-au purtat cu ușile închise. “Nu este o problemă ușoară, dar cred că vom reuși”.
Înaintea votului, ambele țări au tras toate sforile din dorința de a se ajunge la un acord.
Premierul slovac, Robert Fico, a amenințat să blocheze cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei dacă nu i se vor face concesii legate de interdicția livrărilor de gaze, cunoscută drept REPowerEU.
Dar țările din UE se țin tare pe poziție. “Așa se întâmplă mereu, ei găsesc niște căi de ieșire”, afirmă Vaičiūnas, “dar acum noi chiar trebuie să adoptăm o poziție dură în privința REPower”.
În același timp, ambele țări au continuat să susțină că legea le amenință securitatea energetică, va duce la majorarea prețurilor pentru consumatori și le va afecta industria grea.
În prezent, compania energetică ungară MVM are un contract pe termen lung cu Gazprom-ul din Rusia, până în 2036, precum și de niște acorduri pe termene mai scurte. Compania slovacă SPP este legată de un acord până în 2034, monopolizat de Kremlin.
Săptămâna trecută, după ce europarlamentarii și-au negociat poziția față de toată această lege, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a calificat textul drept “un atac direct la adresa securității energetice a Ungariei”. “Asta ne amenință dezvoltarea economică și costurile scăzute pentru consumatorii ungari“, a scris el pe platforma X. “Nu vom permite să se întâmple așa ceva!”
“ÎNLOCUIREA ESTE UN NONSENS IDEOLOGIC”, izbucnise și Fico, la începutul acestei luni.
Ministerul ungar de Externe și Ministerul Economiei din Slovacia nu au răspuns cererii redacției Politico de a da explicații.
Dar, în ceea ce o privește, industria nu se arată la fel de cârcotașă. „Probabil, această propunere nu e tocmai un cataclism”, a declarat un apropiat din sectorul ungar de petrol și gaze. „Guvernul și politicienii strigă ‚Lupul!’ – să vedem dacă lupul și vine”.
Este adevărat că, pe termen mediu, prețurile din regiune s-ar putea majora cu un procent cuprins „între 5 și 10%”, afirmă Tamás Pletser, analist în materie de petrol și gaze de la Erste Bank. Dar dacă Comisia colaborează cu țările membre pentru a scădea taxele de tranzit pentru gaze, asta ar elimina “până la 40%” din majorări”, a mai adăugat el.
În același timp, MVM semnează în tihnă noi acorduri pe tema gazelor, a mai adăugat Pletser. Totodată, Ungaria poate găsi alternative prin gaze lichefiate din Europa Occidentală și din Grecia, a subliniat el, precum și dintr-un nou proiect de extracție din România, începând de pe la mijlocul anului 2027. “Industria este absolut pregătită”, a mai spus el.
De altfel, și executivul UE se arată nedumerit. “Măsurile sunt menite să asigure securitatea furnizării energiei la nivelul UE, reducând totodată orice impact asupra prețurilor”, după cum a declarat un official din partea Comisiei.
Indiferent dacă asta va duce sau nu la o majorare a prețurilor, capitalele din UE sunt gata să apese pe trăgaci. “Nu fac prea multe ca să-și diversifice sau chiar să renunțe deliberat la niște sancțiuni și au la dispoziție destul de mult timp”, a subliniat un al doilea diplomat din UE. “Nu există altă cale decât elaborarea lor.” “Nu de ieri am început să discutăm despre eliminarea gazelor rusești”, a spus un al treilea diplomat din UE. “Rusia nu este un partener – ea este problema. E timpul să nu mai pretindem că nu ar fi”.
