George Damian: Decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare la UE
Au fost publicate rapoartele privind extinderea UE, Republica Moldova a primit cele mai multe laude, progrese majore etc. – însă nu a fost anunțată deschiderea negocierilor propriu-zise, o nouă amânare îndulcită de un raport foarte pozitiv.
De la Chișinău, după victoria în alegeri, Maia Sandu a solicitat imperativ deschiderea negocierilor: cetățenii Republicii Moldova au votat pentru UE, acum e rândul UE să se țină de cuvânt și să anunțe deschiderea negocierilor de aderare. Doar că lucrurile sunt puțin mai complicate, să le luăm pe rând.
Cel mai mare obstacol este opoziția Ungariei față de deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, Ungaria nu are nimic cu Republica Moldova – însă Ucraina și Republica Moldova sunt tratate la pachet de către UE, neoficial, dar la pachet. Când s-a pus lunile trecute problema decuplării Zelensky a sărit în sus, nici vorbă de așa ceva. La Chișinău se merge pe burtă: dacă e să se întâmple decuplarea nu e vina sau decizia Chișinăului, noi doar ne facem temele, ne pare rău de Ucraina. La Kiev lucrurile se văd diferit: noi murim pe front să apărăm Europa și Chișinăul ne-o ia înainte?!?
Dar asta nu e tot. Țările baltice se opun din interior decuplării Chișinăului de Kiev – ideea fiind că dacă se produce decuplarea asta atunci aderarea Ucrainei va deveni o chestiune de viitor îndepărtat, după încheierea războiului și poate nici atunci, depinde cum se va termina războiul. Așa că balticii susțin menținerea cuplajului Chișinău-Kiev, indiferent de progrese Chișinăul să rămână legat de Kiev.
Apoi vin păpușarii din umbră: Olanda, Germania, Franța. Aici nu e un entuziasm foarte mare la modul real pentru o aderare rapidă a Ucrainei la UE înainte de încheierea războiului și oricum, Ucraina este o țară mult prea mare, încă persistă necunoscuta războiului, lucrurile nu sunt clare. Din zona asta a apărut ideea germană a unei aderări parțiale pentru noii membri, ceva în oglindă cu ideea mai veche franceză a unei „Europe cu două viteze”. Adică Republica Moldova și Ucraina să deschidă negocierile și să adere doar puțin, fără drepturi integrale, urmând ca ultimele uși să se deschidă în timp, nu e clar conform cărui calendar. Ideea asta ar ocoli opoziția Ungariei și ar și pedepsi-o în același timp, s-ar crea o modalitate de scoatere a unui stat membru de la masa deciziilor mari. Însă Olanda nu este de acord cu aceste modificări franco-germane.
După publicarea raportului atât de bun pentru Chișinău a venit pălitura de osândă: comisarul pentru extindere Marta Kos a dat un interviu în Financial Times în care zice că Uniunea Europeană ar putea institui o perioadă de probă statele care vor adera la blocul comunitar, noii membri nu vor avea dreptul de veto și vor fi excluse din UE în caz de regres democratic. Titlul interviului: „EU moves to prevent ‘Trojan horses’ from joining bloc”.
Practic avem o propunere de creare a unei „Europe cu două viteze”. Zelensky a declarat clar că nu este de acord cu așa ceva, Ucraina trebuie să adere la UE cu drepturi depline. Nu am văzut o declarație oficială de la Chișinău deocamdată. Impresia mea este că lucrurile sunt legate: cine acceptă condiția asta a aderării parțiale va putea deschide negocierile de aderare. Vedem dacă chiar este așa și dacă Chișinăul va accepta o aderare parțială și decuplarea de Ucraina pentru a deschide cât mai repede negocierile de aderare. Asta în condițiile în care obiectivul declarat al noului guvern este încheierea negocierilor de aderare în 2028.
