În ziua în care un neam își plânge eroul, separatiștii aleg să-l murdărească: Publicația „Prednistrovskii Vestnik” l-a numit terorist pe regretatul Ilie Ilașcu
Ilie Ilașcu – „lider terorist” al grupării „Bujor”. Un astfel de calificativ i-a fost atribuit eroului național de către publicația separatiștilor, „Prednistrovskii Vestnik”, chiar în ziua decesului său. Afirmații mizerabile sunt strecurate în spațiul public tocmai în momentul în care poporul român aduce un omagiu întregii suferințe, luptei și demnității unei figuri care a simbolizat rezistența împotriva regimului rus.
„A murit Ilie Ilașcu, liderul grupării teroriste «Bujor», aflat în spatele atacurilor teroriste din Transnistria din 1992. Criminalii au tras în mașina liderului raionului Slobozia, Nikolai Ostapenko, l-au ucis și ars pe liderul miliției din Slobozia, Alexandr Gusar”, se arată în publicația „Prednistrovskii Vestnik”.
Așa-numita „Curte Supremă”, o structură inventată și nerecunoscută de nimeni, apare brusc ca autoritate absolută.
„Curtea Supremă din Transnistria l-a condamnat pe Ilașcu la pedeapsa cu moartea. Executarea pedepsei a fost amânată.”
Eliberarea lui Ilașcu, după nouă ani de detenție ilegală, este prezentată de separatiști ca un act de generozitate și nu ca urmare a presiunii internaționale și a condamnărilor pentru tortură și detenție ilegală.
„În 2001, ca gest de bunăvoință, teroristul a fost predat Moldovei. După cum s-a dovedit, la Chișinău nu s-a schimbat nimic. Ilașcu a fost întâmpinat ca un erou, a primit cel mai înalt ordin.”
Pe final, urmează și o indignare obraznică față de faptul că autoritățile de la Chișinău preferă istoria reală în locul propagandei.
„Și acum președintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, își exprimă condoleanțele și îl numește pe Ilașcu un «luptător rezistent și neînduplecat», care a dat întregii lumi o lecție de dragoste pentru poporul său.”
Toată această diaree mediatică are loc exact în momentul în care Moscova și-a manifestat, atât cât a putut, „iubirea” față de regimul de la Tiraspol, lăsându-i pe transnistreni singuri și în frig. La 1 ianuarie 2025, regiunea transnistreană a rămas fără gaze rusești prin vechea rută de tranzit via Ucraina, după ce Ucraina nu a mai prelungit acordul de tranzit. Criza energetică a fost severă. Locuitorii regiunii separatiste au rămas fără gaz, iar într-o perioadă au fost impuse întreruperi de curent de până la opt ore pe zi. Chișinăul a intervenit prin fonduri europene, 64 de milioane de euro, Republica Moldova începând să cumpere gaze de pe piețele europene și să le furnizeze în Transnistria, acoperind aproximativ jumătate din necesar.
