Decizia lui Nicușor Dan de a decora un veteran al Diviziei 13 declanșează un val de critici
Decizia președintelui Nicușor Dan de a-l decora, de Ziua Națională, pe veteranul Ion Vasile Banu a generat o reacție publică intensă și controverse puternice. Gestul a fost criticat imediat de istorici, experți și foști demnitari, care consideră că o astfel de distincție ridică probleme morale și simbolice, având în vedere trecutul veteranului. Ion Vasile Banu a luptat în Divizia 13, structură militară care a acționat alături de armata germană în campania din Est și în Masacrul de la Odesa din 1941 — unul dintre cele mai grave episoade ale războiului din regiune.
Cătălin Avramescu, profesor universitar, expert în istoria nazismului și fost șef al Cancelariei Prezidențiale, a reacționat ferm, spunând că un astfel de gest transmite, simbolic, mesajul „Heil Hitler”, chiar dacă nu intenționat. El subliniază că Divizia 13 nu a fost implicată într-un conflict defensiv sau într-o acțiune pentru apărarea democrației, ci într-un război de exterminare, iar decorarea cu ocazia Zilei Naționale transformă eroarea într-un act public greu de justificat. În opinia sa, președintele este „extraordinar de prost sfătuit”, iar decizia arată lipsă de discernământ.
Avramescu afirmă că astfel de propuneri ar fi trebuit respinse din start, înainte să ajungă pe masa președintelui, deoarece implică responsabilități istorice și simbolice uriașe. El consideră că „gestul este scandalos și iresponsabil”, iar instituția prezidențială ar trebui să aibă mecanisme clare pentru verificarea trecutului persoanelor propuse pentru distincții. Lipsa unei filtrări riguroase riscă să compromită credibilitatea decorărilor și să transforme o ceremonie solemnă într-un episod controversat.
În spațiul public, reacțiile sunt polarizate. O parte din societate vede în acest caz o eroare administrativă gravă, care pune sub semnul întrebării competența celor care gestionează propunerile de decorare. Alții consideră că gestul demonstrează lipsa unei evaluări istorice corecte și ignorarea sensibilităților pe care memoria celui de-Al Doilea Război Mondial le implică. Discuția nu este doar despre un veteran, ci despre felul în care statul se raportează la trecut.
Controversa riscă să afecteze și agenda instituțională a președintelui, deoarece scoate la suprafață întrebări despre rigoarea administrativă, calitatea consilierilor și responsabilitatea morală a instituțiilor statului. Mai ales într-un an încărcat politic, astfel de episoade amplifică tensiunile și polarizează opinia publică. Rămâne de văzut dacă Președinția va oferi explicații mai detaliate sau dacă scandalul va continua să se amplifice.
