Republica Moldova continuă să se confrunte cu un declin demografic accentuat, marcat de scăderea constantă a populației, reducerea natalității, spor natural negativ și migrație externă persistentă. Datele statistice arată că aceste tendințe s-au consolidat în ultimii ani și afectează structura demografică pe termen lung.
Potrivit Anuarului statistic al Republicii Moldova, ediția 2025, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la 2.381.300 de persoane la 1 ianuarie 2025. Comparativ, la începutul anului 2015 populația depășea 2.846.000 de persoane. Astfel, în decurs de zece ani, țara a pierdut aproximativ 465.000 de locuitori.
Scăderea populației este mai pronunțată în mediul rural, unde locuiau, la începutul anului 2025, aproximativ 1.341.700 de persoane, față de peste 1.716.000 în 2015. În același interval, populația urbană a scăzut de la circa 1.129.800 la aproximativ 1.039.600 de persoane.
Un factor esențial al declinului îl constituie sporul natural negativ. În anul 2024 au fost înregistrați 23.648 de născuți-vii, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 33.510. Diferența dintre cele două valori indică un spor natural negativ de aproape 9.900 de persoane într-un singur an.
Natalitatea se află pe un trend descendent accentuat. Dacă în 2015 în Republica Moldova se nășteau peste 40.500 de copii, în 2024 numărul acestora a fost cu peste 16.800 mai mic. Datele arată că scăderea nașterilor se înregistrează atât în mediul urban, cât și în cel rural, iar nivelul fertilității rămâne sub pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor.
Structura pe vârste confirmă procesul de îmbătrânire demografică. La 1 ianuarie 2025, populația sub vârsta aptă de muncă număra aproximativ 437.400 de persoane, în timp ce populația peste vârsta aptă de muncă depășea 551.700. Ponderea persoanelor vârstnice continuă să crească, în timp ce numărul copiilor și tinerilor scade.
Migrația externă rămâne un alt factor major al declinului demografic. Datele statistice indică un sold migrator negativ constant, generat de faptul că numărul persoanelor care părăsesc Republica Moldova este mai mare decât al celor care se stabilesc în țară. Cele mai multe plecări sunt înregistrate în rândul populației apte de muncă, ceea ce accentuează dezechilibrele de pe piața muncii și contribuie la reducerea bazei demografice.
Specialiștii atrag atenția că menținerea acestor tendințe poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării economice și sociale, inclusiv asupra sistemului de pensii, serviciilor publice și echilibrului dintre generații.
