Spațiul informațional din Republica Moldova a fost grav afectat în 2025 de falsuri și manipulări, într-un an electoral marcat de campanii coordonate agresive de dezinformare. Actori politici, rețele afiliate și propagandiști online au răspândit narațiuni false despre alegeri, Uniunea Europeană și securitate, cu scopul de a induce frică, neîncredere și de a influența percepțiile cetățenilor.
Clasamentul principalilor promotori ai dezinformării a fost realizat de Stopfals.md, în funcție de frecvența falsurilor și de impactul acestora asupra opiniei publice din Republica Moldova.
Potrivit analizei, pe locul al treilea se află Irina Vlah, lidera partidului Inima Moldovei, formațiune exclusă din alegeri. În 2025, aceasta a promovat constant mesaje manipulatorii, în special pe teme sociale, educaționale, electorale și de securitate.
Printre principalele falsuri se numără afirmații alarmiste privind cheltuielile pentru apărare și așa-numita „militarizare” a Republicii Moldova, formulate fără suport factual. De asemenea, Irina Vlah a reluat narațiuni false despre ignorarea nevoilor pensionarilor și despre închiderea școlilor.
Stopfals.md notează că aceste mesaje au fost amplificate și de membri ai formațiunii pe care o conduce, inclusiv prin atribuirea eronată a unor merite politice. Totodată, Irina Vlah are interdicții de intrare în mai multe state europene și se află pe lista de sancțiuni a Canadei, în legătură cu susținerea interferenței ruse și implicarea în manipularea electorală.
Pe poziția a doua în clasament se află liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. Pe parcursul anului 2025, acesta a lansat și a reciclat numeroase falsuri legate de integrarea europeană, economie, securitate, apărare și teme sociale sau religioase.
Un element central al discursului său a fost narațiunea despre „militarizarea” Republicii Moldova, asociată în mod fals cu Uniunea Europeană. Igor Dodon a promovat și ideea pierderii suveranității în cazul aderării la UE și a speculat teme sensibile precum valorile creștine, închiderea școlilor sau exporturile agricole.
În context electoral, liderul socialiștilor a răspândit constant acuzații nefondate privind fraudarea votului, inclusiv după alegerile parlamentare din septembrie 2025.
Primul loc în clasament este ocupat de Ilan Șor, liderul blocului politic „Victorie”. Deși în 2025 a fost mai puțin vizibil prin declarații directe, Stopfals.md subliniază că rolul său în ecosistemul dezinformării a rămas central.
Potrivit analizei, Ilan Șor a acționat printr-o rețea coordonată de canale, pagini și actori afiliați, care au lansat și amplificat campanii de dezinformare cu impact major. Acestea au vizat criza energetică, relațiile cu Uniunea Europeană, autonomia găgăuză și corectitudinea alegerilor.
Investigații jurnalistice și rapoarte ale organizațiilor de monitorizare au documentat existența unor rețele digitale finanțate din exterior, asociate cu interesele Kremlinului, care au urmărit influențarea proceselor electorale din Republica Moldova.
În afara podiumului, Stopfals.md menționează și alți politicieni, oficiali și influenceri online care au contribuit la răspândirea dezinformării în 2025, prin promovarea constantă a mesajelor false și manipulatorii.
Printre aceștia se numără politicienii Bogdan Țîrdea, Victoria Furtună, Marian Lupu, Evghenia Guțul, Vasile Tarlev, Ion Chicu, Vladimir Odnostalco, Marina Tauber, Alexei Lungu, Denis Șova, Vasile Bolea, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, liderul separatist Vadim Krasnoselski și reprezentanții conducerii autonomiei găgăuze – Mihail Vlah și Victor Petrov.
Un rol important în efortul de dezinformare din R. Moldova l-au avut o serie de influenceri online, care au acționat ca vectori de propagandă, promovând pe parcursul anului zeci sau chiar sute de mesaje false și manipulatorii pe rețelele sociale, aliniate cu narațiunile pro-Kremlin. Printre aceștia se numără Iuri Vitneanski, Veaceslav Jukov, Andrei Safonov, Inessa Dermenji, Sergiu Badan, Gheorghe Costandachi, Alexei Petrovici, Tatiana Costachi, Dmitri Buimistru, Vitalie Florea, Gabriel Călin și Tudor Șoilița.
