Parlamentul a aprobat, în prima lectură, mai multe modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, care vizează inclusiv modul de conducere a televiziunii publice din Găgăuzia. Membrii Consiliului de supraveghere al GRT nu vor mai fi numiți de Adunarea Populară a Găgăuziei, ci ar urma să fie selectați de Consiliul Audiovizualului (CA). Autorii proiectului susțin că schimbarea urmărește reducerea influenței politice asupra radiodifuzorului regional.
Proiectul, votat pe 25 august, introduce în Codul serviciilor media audiovizuale un capitol separat dedicat furnizorului public regional din Găgăuzia. Una dintre principalele modificări se referă la desemnarea celor cinci membri ai Consiliului de supraveghere regional. În prezent, aceștia sunt numiți de Adunarea Populară a Găgăuziei, însă, potrivit noilor prevederi, responsabilitatea ar urma să revină Consiliului Audiovizualului.
Candidații vor trebui să fie integri și să dețină calificări profesionale în domenii precum jurnalismul, cultura, industriile creative sau politicile de integrare a minorităților etnice.
Ulterior, Consiliul de supraveghere regional va desemna, în urma unui concurs public, directorul GRT. Finanțarea radiodifuzorului va fi asigurată în continuare din bugetul autonomiei găgăuze.
Opoziția acuză o tentativă de control
Modificările au provocat critici din partea unor deputați din opoziție. Deputatul fracțiunii „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a contestat faptul că Găgăuzia va continua să finanțeze radiodifuzorul, în timp ce mecanismul de desemnare a conducerii acestuia va fi modificat la nivel național.
„Acest proiect arată ce știe statul despre autonomie. Cine plătește și cine decide? Plătește Găgăuzia, dar se hotărăște aici, la Chișinău”, a declarat Stoianoglo.
Deputatul socialist Vladimir Odnostalco a acuzat, la rândul său, guvernarea că încearcă să instituie „controlul” asupra GRT.
De cealaltă parte, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei, unul dintre autorii proiectului și președinta comisiei parlamentare de profil, a precizat că un mecanism similar este aplicat în cazul furnizorului public național.
Legislația a fost modificată anterior astfel încât membrii Consiliului de supraveghere al Companiei „Teleradio-Moldova” să nu mai fie numiți de Parlament, ci de Consiliul Audiovizualului. Măsura a fost adoptată în contextul recomandărilor Uniunii Europene privind reducerea influenței politice asupra radiodifuzorilor publici.
Deputatul PAS Marcel Spatari, președintele Comisiei pentru integrare europeană, a lansat acuzații dure la adresa activității radiodifuzorului găgăuz.
„Nu este niciun secret că GRT a fost o platformă pentru promovarea minciunii și dezinformării rusești în Găgăuzia”, a declarat Spatari de la tribuna Parlamentului.
Petru Macovei: „GRT are nevoie de depolitizare”
De-a lungul timpului, Consiliul Audiovizualului a aplicat mai multe sancțiuni furnizorului public regional, inclusiv pentru încălcări legate de dezinformare și manipulare. Probleme privind respectarea normelor deontologice, în special în perioadele electorale, au fost semnalate și în rapoartele de monitorizare ale organizațiilor neguvernamentale.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, consideră că una dintre principalele probleme ale GRT este lipsa pluralismului de opinii.
„Principala problemă este că nu oferă opinii de alternativă. În emisie directă sunt invitate, de regulă, persoane care transmit narațiuni ale propagandei pro-Kremlin sau diverse speculații referitoare la integrarea europeană și alte subiecte naționale importante, fără să existe un echilibru”, a declarat Macovei.
Expertul consideră că GRT „are nevoie de depolitizare”, susținând că radiodifuzorul regional a fost influențat politic, iar membrii Consiliului de supraveghere erau desemnați de Adunarea Populară „pe criterii strict politice”.
Proiectul votat de Parlament prevede și modificări privind ponderea conținutului în limba română. Posturile de televiziune vor trebui să difuzeze, în intervalul 06:00–24:00, cel puțin 50% programe în limba română sau dublate în română.
Vor exista excepții pentru posturile destinate comunităților din unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate etnică reprezintă majoritatea populației.
Totodată, ponderea minimă a posturilor de televiziune în limba română sau cu subtitrare ori dublare în română din pachetele distribuitorilor va crește de la 50% la 60%. Posturile într-o altă limbă decât româna nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din pachet pentru fiecare limbă în parte.
Furnizorii de servicii media vor trebui să rezerve cel puțin 5% din timpul săptămânal de emisie operelor audiovizuale realizate de producători independenți din Republica Moldova. Prevederea nu se va aplica posturilor de radio, televiziunilor locale și regionale private și posturilor specializate în știri, sport sau teleshopping.
De asemenea, cota operelor muzicale ale compozitorilor și interpreților din Republica Moldova va fi majorată de la 10% la 20%.
Cel puțin 10% din timpul săptămânal de emisie va trebui rezervat operelor europene realizate de producători independenți, iar minimum jumătate dintre acestea vor trebui să fie producții recente, realizate în ultimii cinci ani.
Proiectul a fost susținut în prima lectură de 53 de deputați ai majorității parlamentare PAS și urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.
