Munca nedeclarată și salariile achitate „în plic” continuă să afecteze puternic economia Republicii Moldova. Pierderile suportate anual de bugetul public din cauza economiei informale sunt estimate la aproximativ 15 miliarde de lei.
Datele oficiale arată că ponderea muncii la negru s-a redus în ultimii trei ani, de la 23% la mai puțin de 20%. Cu toate acestea, fenomenul rămâne la un nivel ridicat, în special în agricultură și construcții.
În agricultură activează informal circa 75.000 de persoane, iar în construcții – aproximativ 39.000.
În prezent, contribuțiile sociale și medicale reprezintă aproape o treime din costul forței de muncă. În acest context, premierul Vasile Tofan a anunțat o schimbare de strategie în cadrul viitoarei reforme fiscale, care ar urma să reducă povara fiscală asupra salariilor și să mute o parte dintre taxe spre produsele considerate nocive.
„Să reducem într-o anumită măsură impozitele pe muncă și să creăm stimulente, așa încât mediul de afaceri să nu mai scoată banii sub formă de dividende. Apropo, uneori se procedează astfel pentru a plăti salarii în plic, iar diferența ar urma să fie compensată din taxele pe viciile dăunătoare”, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan.
Părerile oamenilor despre salariile „în plic” sunt împărțite. Unii spun că s-au obișnuit cu această practică, impusă în unele cazuri de angajatori, în timp ce alții consideră că lipsa unui salariu declarat integral afectează sistemul de pensii și îi lasă pe angajați fără protecție.
„– Sigur că am auzit, și la mine e la fel. – Ce părere aveți despre asta? – Păi, jumătate pe card, jumătate în plic… – Așa primiți mai mult? – Nu, nu mai mult. Pur și simplu, așa le e lor mai convenabil, ca să nu plătească atâția bani la Fisc. De asta pun o parte pe card, iar restul în plic.”
„Nu, nu e un fenomen normal. Cum rămâne cu taxele, cu plata pensiilor? Până la urmă, și statul trebuie să aibă venituri.”
„Mi se pare că este greșit. Din această cauză are de suferit bugetul țării, dar și angajatul însuși, pentru că, lucrând neoficial, nu beneficiază de niciun fel de drepturi sau avantaje și nu este protejat în niciun fel. Nu este normal.”
Alți cetățeni spun că preferă ca salariile să fie achitate integral și oficial.
„– Cum primiți salariul? – Absolut totul oficial! Și la fostul loc de muncă primeam la fel, și la cel de acum. – Cred că oricine își dorește un salariu legal… E pentru viitorul nostru, pentru bătrânețe.”
O altă opinie exprimată vizează necesitatea unor condiții mai bune pentru companiile mici și a unor controale mai eficiente.
„De exemplu, să mai scadă dobânzile la credite pentru firmele mici, să verifice salariul minim… Și nu să vină inspectorul, să-și ia și el plicul, iar apoi să plece zâmbind.”
Între timp, autoritățile spun că verificările încep să dea rezultate. Ministerul Muncii și-a atins deja obiectivul stabilit pentru întregul an: în primele opt luni au fost identificați puțin peste 10.000 de angajați care munceau neoficial.
Dintre aceștia, mai mult de 7.000 au fost deja legalizați.
