M-a rugat să-i fac rost, cu împrumut, de 10 uniforme militare, câte cinci pentru bărbaţi şi femei, pentru ca în data de 23 februarie să sărbătorească, la serviciu, împreună cu colegii „Ziua Armatei Sovietice”, de fapt explicaţia a fost mult mai prozaică: „este ziua bărbaţilor şi vrem să le facem tuturor o surpriză”.
De pe vremea când eram primar, nu mă uimesc solicitările la limita decenţei, bunului-simţ şi al legalităţii, oamenii sunt convinşi că trebuie să le accepţi solicitările şi să le rezolvi problemele, chiar dacă pentru asta ar trebui să încalci legea. Îmi amintesc şi astăzi cum vine un consătean, zurbagiu cu stagiu, şi-mi zice : „domnule primar, am o problemă şi trebuie să mă ajutaţi, …patru zile am lipsit de la serviciu, pentru că am consumat alcool şi nu am putut să ies din starea de ebrietate, vreau să-mi daţi un certificat, prin care să adeveriţi, că în această perioadă am participat la înmormântarea fratelui meu”, am rămas desigur stupefiat, de această „soluţie” necreştinească şi totodată vădit ilegală; făcând apel la legalitate şi moralitate, foarte delicat, am refuzat să-i eliberez un astfel de act, desigur consăteanul a rămas profund dezamăgit pentru că nu am vrut „să-l ajut” şi de atunci evită să se mai salute cu mine.
Au trecut 21 de ani de când Uniunea Sovietică nu mai există, respectiv nu mai există nici Armata Sovietică, dar în Republica Moldova, se sărbătoreşte pe larg această zi a fondării Armatei Roşii.
Poate într-o anumită măsură, ar fi explicabilă reanimarea unor sentimente de nostalgie, în această zi, la cei care şi-au făcut serviciul militar în timpul Uniunii Sovietice, la cei care sunt astăzi de 50—60 de ani, dar este inexplicabilă atitudinea impasibilă a tinerilor din R. Moldova faţă de această zi, tineri care au doar 20—30 de ani şi nu au fost nici în armata R. Moldova, darămite, în cea sovietică.
Cum poate fi sărbătorită ziua unei armate, care nu mai există, a unei ţări care nu mai există, cum poate fi sărbătorită ziua armatei, care cu tancul şi baioneta a ocupat şi reocupat teritoriul Basarabiei de mai multe ori. Oare noi basarabenii, putem să ne sărbătorim torţionarii ?
În ajunul acestei zile, toate posturile de radio în limba rusă de la Chişinău şi Internetul abundă de publicitate de genul: „Для всех прекрасных дам и их отважных защитников – лучший выбор патриотических песен. Подарите своим любимым лучший праздник в лучшем ночном клубе города ”, sau „Hotelul … împreuna cu restaurantul, felicită toţi bărbaţii cu ziua apărătorilor ţării. Hotelul … în ziua de 23 februarie, oferă reduceri pentru toţi bărbaţii în mărime de 20%, la toate ofertele noastre!!!”, sau felicitări la radio: „Îl felicit pe soţul meu Ion şi pe fiul meu Vasilică, de 3 ani, cu ocazia zilei de 23 februarie”.
Perpetuarea acestei false sărbători şi îmbrăţişarea „valorilor” acesteia de către tinerii noştri ne pune în gardă; dacă această zi, cu o semnificaţie tragică pentru acest pământ chinuit, este încă ţinută la rang de sărbătoare, înseamnă că sistemul nostru de educaţie şi învăţământ din ultimii 20 de ani, nu şi-a îndeplinit misiunea, înseamnă că sutele de angajaţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău alături de coloana a cincea, tot mai vizibilă în ultimul timp, îşi justifică pe deplin salariile, soldele şi alte genuri de plăţi pentru motivare şi recunoştinţă.
E timpul să corectăm această greşeală, este nevoie să recuperăm ceea ce a fost omis deliberat sau din neştiinţă timp de 20 de ani, trebuie să ne salvăm viitorimea, devenită prizonieră a dezinformării şi propagandei metodice, trebuie să ne eliberăm de falsele valori, de vechile tipare şi de himericii eroi semizei.
Trebuie să începem cu ceva. Astăzi, în şedinţa plenară a Parlamentului Fracţiunea Partidului Liberal, va solicita Ministerului Educaţiei să organizeze, în această zi, ore obligatorii de dirigenţie, pentru explicarea adevăratei semnificaţii a acestei zile, de 23 februarie, pentru noi, cei din Republica Moldova, lucru poate insuficient la această etapă, dar absolut necesar, mai ales pentru cei care vin din urma noastră.
P.S. Am refuzat desigur să-i satisfac solicitarea vechii cunoştinţe privind uniformele milităreşti, dar aş regreta profund dacă acesta ar repeta „performanţa” consăteanului meu, la capitolul bineţe.
Sursa: munteanu.md (23.02.2012)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
