5 tipuri de semințe pe care trebuie să le introduci în alimentația zilnică

Având în vedere popularitatea crescută a acestora, specialiştii ne informează despre bazele nutritive ale semințelor şi despre cum să le includem în alimentația noastră. Există mai multe tipuri de seminţe din care poţi alege şi sunt uşor de adăugat la o varietate largă de feluri de mâncare, adăugând un plus de aromă, nutriţie şi sănătate. Iată care sunt cele şapte super-seminţe:

1. Semințele de chia sunt bogate în acizi graşi omega-3, carbohidraţi, proteine, fibre, antioxidanţi şi calciu. Aceste seminţe micuţe, negre şi albe, au fost folosite cu mult timp în urmă de azteci şi mayaşi pentru a creşte nivelul energiei.

2. Semințele de susan înlocuiesc foarte bine untul, margarina sau untul de arahide. Aceste seminţe energetice au un conţinut important de calciu, fier, magneziu, fosfor, zinc, vitamina B şi de fibre. Datorită antioxidanţilor săi se pare că uleiul de susan poate ajuta la reducerea inflamaţiei şi îmbunătăţeşte sănătatea cerebrală.

3. Semințele de in sunt cunoscute ca având şi beneficii medicale. Studiile recente au arătat că aceste seminţe bogate în acizi graşi omega-3, fibră şi lignani, pot ajuta la reducerea grăsimii de pe abdomen şi a riscului dezvoltării afecţiunilor cardiace, a cancerului, accidentelor vasculare şi a diabetului. Seminţele de in sunt disponibile pe scară largă în produse precum napolitane, îngheţată sau cereale. Atunci când seminţele sunt adăugate la mâncare este mai bine ca acestea să fie consumate în forma lor originală pentru o absorbţie mai bună a substanţelor nutritive.

4. Semințele de dovleac sunt folosite în medicina tradiţională din mai multe ţări. Acestea au proprietăţi anti-inflamatorii şi reduc colesterolul. Uşor dulci şi crocante, cu o textură masticabilă, seminţele de dovleac au mai puţine grăsimi şi furnizează organismului minerale esenţiale, precum fierul, magneziul şi potasiul. Deşi pot fi găsite pe tot parcursul anului, acestea sunt cele mai proaspete toamna, când este şi sezonul dovleacului.

5. Semințele de cânepă au un gust asemănător cu cel al nucilor de pin sau a seminţelor de floarea-soarelui. Seminţele de cânepă reprezintă o sursă excelentă de acizi graşi esenţiali şi conţin toţi cei nouă aminoacizi esenţiali, ceea ce le transformă într-o sursă completă de proteine. În plus, proteinele din seminţele de cânepă sunt foarte uşor de digerat.

6. Mici dar puternice, seminţele de floarea-soarelui sunt o sursă excelentă de proteine, fier, acid folic, zinc, fibre şi vitamina E. De fapt, seminţele de floarea-soarelui sunt cea mai bună sursă alimentară integrală de vitamina E, o substanţă nutritivă care poate încetini efectele îmbătrânirii, stimulează sistemul imunitar şi previne bolile cardiovasculare. De asemenea, acestea au de patru ori mai mulţi antioxidanţi decât fructele de pădure, nuci şi alune, îmbunătăţind imunitatea şi diminuând presiunea arterială şi nivelul colesterolului.

7. Germeni de grâu sunt o sursă extrem de concentrată de substanţe nutritive, inclusiv niacină, tiamină, riboflavină, acid folic, vitamina E, magneziu, fosfor, potasiu, fier şi zinc. Germenii de grâu furnizează organismului şi o cantitate importantă de acizi graşi sănătoşi şi fibre care să ajute la echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, să controleze nivelul colesterolului şi să promoveze sănătatea intestinală.

Cum se pot folosi aceste semințe? Cel mai răspândit mod de întrebuințarea lor în alimentație, este adăugarea în salate, la mâncărurilor din pește sau orice tip carne. Mai mult chiar, semințele se pot presară pe pâine şi peste legumele înăbuşite. Dacă le adăugați în supe, cereale, pireuri, sosuri sau tocănițe, veți descoperi noi delicii culinare datorită semințelor minune.

Timpul.md