Amintim că programul OIM este unul pilot şi promovează revenirea temporară sau permanentă în RM a tinerilor moldoveni absolvenţi ai instituţiilor din străinătate, pentru a se angaja şi a-şi valorifica acasă abilităţile căpătate peste hotare. Totuşi, programul nu oferă locuri de muncă participanţilor, ci acordă suport pentru identificarea angajatorilor, asistenţă logistică şi administrativă, plus o indemnizaţie de 200 de euro pe o perioadă de şase luni de la data angajării în câmpul muncii.
„Angajatorii din mediul privat au propriile reţele prin care îşi recrutează cadrele. Dacă persoana este recomandată de cineva, ea poate obţine mai uşor angajarea, în caz contrar, poţi să ai şi câteva diplome de absolvire, dar să nu-ţi găseşti un serviciu. Instituţiile publice, însă, sunt foarte deschise pentru aceşti tineri”, ne-a spus Viorica Olaru-Cemârtan, consultantă locală în cadrul programului. Programul în sine nu oferă locuri de muncă, ci doar asistenţă informaţională, iar primii 30 dintre cei care-şi vor găsi un loc de muncă vor beneficia timp de şase luni de o indemnizaţie de 200 de euro pe lună, urmând să le fie rambursaţi şi banii pentru biletul de întoarcere în RM. La moment au depus dosarele 94 de persoane, dintre care doar 64 sunt eligibile în cadrul programului. Programul este individual pentru fiecare persoană şi demarează în momentul în care persoana a fost acceptată la muncă. Până atunci aceasta beneficiază doar de asistenţă şi suport informaţional.
„Pe lângă câteva companii private, de cele mai multe ori cu capital mixt, avem tineri angajaţi în instituţii publice: ministerele Educaţiei, al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, dar şi la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Majoritatea lor activează în domeniul juridic şi economic”, a subliniat Viorica Olaru-Cemârtan. Circa 50 la sută din cei care au aplicat la program urmează să se întoarcă acasă imediat după finisarea studiilor din străinătate, ceilalţi având deja o anumită experienţă de muncă atât în RM, cât şi peste hotare. Potrivit organizatorilor, o parte din tineri se întorc în ţară odată cu expirarea perioadei de acordare a bursei pe baza căreia au plecat la studii. O altă parte fie au revenit la familiile lor pentru că nu s-au putut acomoda în străinătate, fie aveau deja rezervat un loc de muncă. În privinţa numărului de cereri primite, organizatorii proiectului se arată mulţumiţi. „Este un număr real, pentru că nici noi nu ne-am aşteptat că vom fi asaltaţi cu mii de dosare. Nu avem chiar atât de mulţi tineri plecaţi la studii, majoritatea fiind migranţi. Ţinând cont că este un program-pilot, putem spune că este un succes”, a conchis Viorica Olaru-Cemârtan.
Cei 13 participanţi la proiect care au reuşit să-şi găsească un loc de muncă spun că aceasta a fost marea lor şansă. Valeria Dobrea, o tânără originară din Pelinei, r-nul Cahul, care a studiat în România şi SUA, consideră că acest program „încurajează tinerii să se reîntoarcă în ţară, pentru a schimba mentalitatea de aici şi a aduce experienţele bune de peste hotare”. Valeria nu şi-a găsit uşor un serviciu, dar spune că pentru ea e important să se afle alături de familie. Iar Cristina Tăbăcaru crede că marea problemă a absolvenţilor de peste hotare nu este dorinţa lor cu orice preţ de a rămâne în străinătate, ci faptul că RM nu le poate oferi, deocamdată, locuri de muncă în conformitate cu pregătirea lor profesională la standarde internaţionale.
Din păcate, nu putem să nu-i dăm dreptate – dovadă sunt şi doar cele 13 angajări…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
