Actualitate

“Afacerile cu pașapoarte” în istoria RM sau de ce Merkel îi va ofili zâmbetul lui Filat?

Premierul Vlad Filat riscă să aibă miercuri discuții tensionate cu cancelarul german Angela Merkel, după ce Ministerul Finanțelor a descalificat doi importanți operatori economici germani în cadrul unei licitații cu privire la achiziționarea carnetelor de pașapoarte cu cip integrat. Decizia grupului de lucru de a da câștig de cauză unei companii franceze, care a propus o ofertă mai neavantajoasă, a nedumerit și Ambasada Germaniei din Chișinău, care atrage atenția că „licitaţia este și un seismograf pentru încrederea statelor membre ale UE în statul de drept al RM, iar de această încredere va depinde calea de mai departe a procesului de liberalizare a vizelor”. Mai mult, în cazul victoriei uneia dintre firmele germane, pașapoartele moldovenești s-ar fi ieftinit și astfel ar fi avut de câștigat și cetățenii RM, care, conform investigațiilor TIMPULUI, au plătit în van „pentru pașapoarte”, în anii 1996-2006, peste 400 de milioane de lei.

Am lucrat cu „Bundesdruckerei” din 1992

Primele carnete de pașapoarte pentru cetățenii RM au fost tipărite de renumita tipografie federală germană „Bundesdruckerei”, în baza unui contract semnat la Berlin, în iunie 1992, de către premierul Valeriu Muravschi. Documentul prevedea tipărirea unei cantități uriașe de cinci milioane de carnete. Suma contractului constituia 5,14 mln. USD, prețul unui carnet fiind de numai 1,02 USD. Muravschi își amintește că o parte din acești bani a fost achitată de controversatul om de afaceri canadian Boris Birștein, din contul unei datorii pe care acesta o avea față de Guvernul de la Chișinău.

„Toate fraudele s-au făcut cu acordul lui Sangheli”

Cu toate acestea, moldovenii au plătit întotdeauna sume mult mai mari pentru pașapoarte. Această afacere murdară a început în 1993, când firma „Seabeco Internațional” (SI) a lui Birștein a semnat cu autoritățile moldovene un contract de furnizare a echipamentului şi tehnologiilor speciale pentru perfectarea pașapoartelor. Aici încălcările s-au ținut lanț de la bun început. De exemplu, la 17 decembrie 1993, Guvernul Sangheli dispune printr-o hotărâre ca întreg costul utilajului să nu depășească suma de 3,5 mln. USD și să fie achitat de „Seabeco Moldova”, ca plată pentru hotelul CC (actualul „Jolly Alon”). Însă peste numai două zile, între SI și RM este semnat un acord adițional de leasing, care prevede că plata pentru utilaj se va face din buzunarele cetățenilor ajunși pe atunci la o sărăcie lucie. Conform acordului, Moldova se obligă să transfere timp de zece ani, pe orice cont bancar indicat de SI, câte 40%, mai bine zis, câte 10 USD din prețul fiecărui pașaport și 4,5 USD din prețul altor acte. Acordul mai stipulează că distribuitorul utilajului va fi firma „Supercom” din Israel, prin reprezentantul său regional „Intercomsoft”, firmă condusă de același Birștein și înregistrată în Irlanda. Peste un an, autoritățile noastre au semnat direct cu „Intercomsoft” un contract de leasing cu aceleași prevederi. Frauda a fost descoperită tot în 1996, când Garda Financiară a constatat că deja 700 mii USD din banii plătiți de moldoveni pentru echipament erau trecuți la cheltuieli, fără să diminueze datoria față de „Supercom”. Și Nicolae Bivol, fostul șef al Gărzii, ne asigură că încălcările s-au făcut cu acordul autorităţilor, fiind aprobate de Guvernul Sangheli.

Utilajul de la „Supercom” a costat numai 25 mln. lei

Reușind să afle numărul exact al pașapoartelor și actelor de identitate eliberate în RM din 1993 încoace, TIMPUL a calculat pierderile suportate de moldoveni la acea vreme. Or, până în a doua jumătate a lui 2006, când „Registru” a semnat un nou contract cu „Supercom”, moldovenii au primit 2 mln. 512 mii 224 pașapoarte, 3 mln. 98 mii 414 buletine de identitate, 740 mii 206 permise de conducere, 825 mii 748 certificate de înmatriculare și alte acte. Banii achitați de noi, chipurile, pentru utilajul de la „Supercom” se ridică la 45 mln. 634 mii 977 USD sau 456 mln. 350 mii lei, la cursul mediu de 10 lei/1 USD. Totodată, am aflat de la „Registru” că utilajul respectiv a costat numai 25 mln. 498 mii lei, suma fiind pe deplin achitată la 1 mai 2006. Un simplu calcul ne arată că, prin această schemă, conducătorii RM ne-au jefuit de cca 430 mln. 852 mii lei. Persoane influente de pe scena politică moldovenească din acei ani susțin că cel mai mult ar fi profitat din această afacere Sangheli, Petru Lucinschi și ex-directorul de la „Registru”, Vladimir Molojen. La rândul lor, Molojen și Sangheli fug de explicații, iar Lucinschi se spală pe mâini, invocând că de aceasta s-a ocupat Guvernul, adică cei trei premieri din timpul guvernării sale: Ion Ciubuc, Ion Sturza și Dumitru Braghiș…

Puteam să pierdem încă 41 mln. USD cu ajutorul lui Molojen

Acordul din 1996 cu „Intercomsoft” fusese semnat pe termen de zece ani și prevedea că va fi prelungit, dacă părţile nu vor conveni rezilierea. Din câte se știe, din acest detaliu s-a declanșat încă un scandal, care putea scurge alte zeci de milioane din RM. Ministrul Tehnologiei Informației, Pavel Filip, susține că, în martie 2005, „Supercom” i-a retras firmei „Intercomsoft” împuternicirile de reprezentare, iar în 2006 „Registru” ar fi înştiinţat cele două companii despre încetarea acordului. Nu se știe dacă Molojen, care conducea atunci „Registru”, chiar a trimis această înștiințare, căci nu există niciun act care confirmă acest lucru.

Ceea ce urmează seamănă însă mai mult cu un joc dubios care denotă o colaborare ascunsă între firma lui Birștein și Guvernul Tarlev, în scopul sustragerii ilegale a banilor din avutul statului. „Intercomsoft” a acționat în judecată Guvernul la o judecătorie din New York, deși contractul prevedea expres ca litigiile dintre părți să fie soluţionate în arbitrajul din Elveţia. În iulie 2006, Guvernul a achitat pentru serviciile unor avocați din SUA 1 mln. 637 mii USD, după care „Intercomsoft” şi-a retras acţiunea. În aprilie 2007, „Registru”, Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi cel al Economiei au depus o acţiune la Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie din RM. Procesul a durat trei ani, căci Guvernul nu putea să-şi găsească un avocat… „Intercomsoft” s-a adresat în instanța din Elveția, dar din partea Guvernului nu s-a prezentat nimeni… Pe 5 noiembrie 2010, MTIC a depus o ciudată acţiune la Judecătoria Economică din Chişinău, cerând încasarea de la „Intercomsoft” a peste 1 mln. USD cheltuiţi pentru avocaţii din SUA. Folosindu-se de această provocare, firma a depus o cerere reconvențională, iar la 13 decembrie 2011, judecătorii Colenco, Pelin şi Clim au dispus încasarea de la „Registru” în beneficiul „Intercomsoft” a 41 mln. USD. Ex-ministrul Alexandru Oleinic explică faptul că a acționat în judecată firma în urma unei solicitări de la ÎS „Registru”, condusă pe atunci de Molojen. La rândul său, Molojen ne asigură că n-a avut vreun gând ascuns. În cele din urmă, la 13 iunie 2012, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a remis cauza la rejudecare.

Astăzi, plătim la „Vouance” câte 6,24 USD pentru un pașaport

La 1 august 2006, Ministerul Economiei a permis semnarea altui contract între „Registru” şi „Supercom” pentru alți zece ani. În acea zi, fără licitație, părțile au semnat mai multe contracte, ignorând flagrant Legea cu privire la achizițiile publice. Contractele în cauză sunt acoperite de o adâncă tăcere, nimeni din responsabilii de la „Registru” nu dorește să discute despre ele. Deși utilajul de la „Supercom” era deja achitat și vicedirectorul de la „Registru”, Pavel Buceațchi, susține că din 2006 întreprinderea nu a primit alt echipament, contractul nr. 1 stipulează că firma ne va furniza utilaj pentru perfectarea pașapoartelor (foto C), fără să se indice despre ce e vorba.


Foto C

Din păcate, n-am găsit toate contractele, însă în două anexe la contractul nr. 3 și nr. 4 (foto A, B) se arată că „Registru” achită și astăzi firmei „Supercom” pentru deservirea tehnică și utilizarea echipamentului adiacent câte 3,14 USD din prețul fiecărui pașaport și 0,60 USD din prețul altor acte; pentru administrarea proiectului – câte 1,73 USD (pașaport) și 0,31 (alte acte); pentru utilizarea softului – câte 0,82 USD (pașaport) și 0,14 (alte acte) și pentru utilizarea patentelor și know-how – câte 0,55 USD (pașaport) și 0,1 USD (alte acte).


Foto A

Foto B

Conform calculelor noastre, de la 1 august 2006 până în prezent moldovenii au plătit pentru aceste servicii circa 19 mln. 236 mii USD sau 211 mln. 602 mii lei, la cursul mediu de 11 lei/1 USD. Buceațchi susține că aceste cheltuieli sunt justificate, deoarece „Registru” cumpără de la „Supercom” materiale de consum și-i folosește tehnologia. „Decizia de a prelungi contractul a fost luată ca să nu suportăm cheltuieli suplimentare pentru alt utilaj și altă tehnologie. Schimbarea tehnicii în 2006 ne-ar fi costat până la 5 mln. euro. În prezent, echipamentul e al nostru, însă prețul materialelor comandate de la „Vouance” și cel pentru suportul utilajului și folosirea tehnologiei intră în costul pașaportului”, adaugă Buceațchi.

„Vouance” este noua denumire a firmei „Supercom” și a fost schimbată în 2007. Ulterior, fondatorii și administratorii firmei s-au schimbat în mod repetat. Reprezentanții „Registrului” afirmă că astăzi firma nu mai are nicio legătură cu Birștein. Acest contract expiră în 2016, când RM fie va organiza o licitație pentru a alege un operator economic cu o ofertă mai bună, fie va ignora iarăși legea, semnând cu ochii închiși un alt contract.

La „Bundesdruckerei” au rămas 1,5 mln. de carnete neachitate

Odată cu trecerea la pașapoartele biometrice, „Registru” a contractat de la „Vouance” și cipuri. Iar în 2008, compania engleză „De La Rue”, una dintre cele mai renumite producătoare de valută din lume, a câștigat licitația pentru tipărirea carnetelor de pașapoarte biometrice pentru RM. „De La Rue” ne-a tipărit 1,5 mln. de carnete fără cipuri, la prețul de 2,4 USD pe bucată, care în prezent sunt pe sfârșite. Dacă în ultimii ani moldovenii aveau de ales între pașapoarte simple și biometrice, de la finele lui 2011, „Registru” eliberează doar biometrice, la prețul de 700 de lei. În atare situație, RM a încetat să folosească pașapoartele fabricate de „Bundesdruckerei”, la care au rămas 1,5 mln. de carnete neachitate de RM. Surprinzător, Guvernul de la Chișinău s-a bucurat de înțelegere din partea germanilor.

Finanțele s-au impus să organizeze licitația

Lucrurile urmau să se schimbe după 4 martie 2011, când, prin Hotărârea Guvernului nr. 122, a fost adoptat Programul național de implementare a Planului de Acțiuni RM-UE în domeniul liberalizării regimului de vize. Documentul prevedea și organizarea unei licitații cu privire la procurarea carnetelor de pașapoarte cu cip integrat. Se părea că schimbarea va pune în sfârșit punct suspectelor afaceri cu pașapoartele în RM. Dar, după cum se obișnuiește în Moldova, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Licitația a demarat în decembrie trecut, dar încă nu s-a încheiat. Iar rezultatele ei se păstrează sub zece lacăte. Întrebați despre aceasta, oficialii noștri se schimbă la față și devin imediat supraocupați…

Deși Hotărârea Guvernului nr. 122 stipula că autoritățile responsabile de organizarea licitației vor fi Ministerul Finanțelor (MF), MTIC, MAI și Externele, cei de la Finanțe s-au propus pe ei drept organizatori și autoritate contractantă. În anunțul publicat în Buletinul Achizițiilor Publice (BAP) din 9 decembrie 2011, ca responsabil de procedura de achiziție figura Veaceslav Mămăligă, ex-președinte al Consiliului de Administrare a „Băncii de Economii”. Ca autoritate contractantă, MF urma să semneze contractul cu firma câștigătoare și să suporte cheltuielile pentru tipărirea carnetelor din bugetul de stat. Termenul-limită de depunere a ofertelor fusese ales pentru 11 ianuarie 2012, fiind apoi schimbat pentru 27 ianuarie. Însă pe 6 ianuarie, ministerul și-a modificat calitatea din „autoritate contractantă” în „organizator”, iar „Registru” a fost desemnat drept „cumpărător”. Rocada presupune că ministerul și-a păstrat dreptul de a alege câștigătorul, lăsând însă cheltuielile pe seama „Registrului”.

Haos în organizare. Cine este „Garsu Pasaulis”?

Valentin Șandrovschi, directorul companiei „Intexnauca”, a participat la deschiderea ofertelor din 27 ianuarie și susține că toți participanții au fost de acord cu procedura. Însă la 8 februarie, pe neprins de veste, apare o încheiere a Curții de Apel, prin care licitația se suspendă la cererea unui participant, „Garsu Pasaulis” din Lituania, care a solicitat anularea tenderului pe motiv că cerințele organizatorilor sunt exagerate.

Noi n-am găsit acces la lista participanților, însă Șandrovschi ne asigură că nicio companie lituaniană n-a participat la licitație. „Mai întâi, nu înțeleg de ce organizatorul licitației este MF, care nu are nicio legătură cu eliberarea pașapoartelor. Apoi, la licitație n-a fost nici zare de firmă lituaniană. Dacă cineva are obiecţii, depune plângere la AAP și, numai dacă Agenția nu-i răspunde, se adresează în judecată. După suspendarea tenderului, noi am fost anunțați că oferta e valabilă 90 de zile, dar pe 10 iulie ni s-a adus la cunoștință că suntem descalificați, pentru că nu avem garanție bancară… Sorry, dar din februarie până în iunie au trecut mai mult de 90 de zile și garanţia nu poate fi valabilă atâta timp”, afirmă Șandrovschi.

„Se pare că cerințele lituanienilor au fost total nefondate și n-au treabă cu obiectul licitației. Am avut senzația că ei au lobat interesele altei companii”, este de părere Simion Botnari, vicedirectorul Agenției pentru Achiziții Publice (AAP). În fine, după o tergiversare de patru luni a procesului, la 5 iunie, Curtea de Apel a respins cererea lituanienilor și a anulat încheierea despre suspendarea licitației. „Garsu Pasaulis” a depus recurs la CSJ. Procesul încă nu a fost examinat, dar Finanțele s-au grăbit să organizeze licitația. Solicitat de noi, Alexandru Moloman, avocatul lituanienilor, ne-a rugat să revenim, dar nu ne-a mai răspuns.

MF anunță că n-a desemnat câștigătorul

Grupul de lucru pentru organizarea licitației, format din reprezentanți ai MF, MAI, MTIC și MAEIE, a selectat pentru început șase companii cu cele mai bune oferte. Potrivit MF, acestea sunt: „Oberthur Technologies” (Franța) – cu oferta de 6 mln. 895 mii 525 euro, „Giesecke&Devrient” (Germania) – 7.122.850 euro, „Bundesdruckerei” (Germania) – 7.471.415 euro, „Gemalto” (Franța) – 9.037.705 euro, „De la Rue” (Anglia) – 9.320.325 euro, „Intexnauca” (Moldova) – 9.896.215 euro.

Alte date despre licitație ministerul refuză să ne dea. La interpelarea noastră, am primit un comunicat de presă, în care se descrie procesul de judecată cu „Garsu Pasaulis” și care se încheie cu fraza: „Următoarea şedinţă a fost stabilită pentru 26 aprilie 2012”. Am amintit Serviciului de presă al MF că eram deja în iulie, ca să fim anunțați că aceasta e toată informația pe care pot să o facă publică. Când le-am trimis întrebări concrete, ne-au răspuns în repetate rânduri cam așa: „Sunt întrebări ce trebuie concretizate. Sunt informații care nu pot să vi le dea”. În cele din urmă, la insistențele noastre, ministerul ne-a anunțat că „tenderul a avut loc la 27 ianuarie 2012, câştigătorul urmează a fi identificat”.

Companii cu oferte avantajoase au fost excluse din start

În realitate, lucrurile stau cu astfel. Sub protecția anonimatului, persoane din același minister ne-au pus la dispoziție documente care ne fac să credem că „mafia pașapoartelor” ar putea să revină și să prospere în RM în dauna liberalizării regimului de vize și fiind susținută de autorități. Mai întâi, Grupul de lucru a exclus din concurs trei firme din cele șase selectate anterior, și anume „De La Rue”, „Intexnauca” și compania germană „Giesecke&Devrient”. Ultima propunea o ofertă foarte avantajoasă. Reprezentantul „G&D”, care ni s-a prezentat dl Krauser, susține: „Am fost informați că firma noastră, care a ocupat locul doi, a fost descalificată. Acum guvernarea voastră încearcă să încheie un contract cu altă companie, care s-a plasat pe ultimele locuri. Noi am depus o scrisoare de protest la MF, care nici nu ne-a informat cine este câștigătorul. Desigur, este un joc și ei dictează regulile jocului. RM, fiind unul din ultimele state europene care trece la pașapoarte biometrice, nu e normal să descalifice companii cu oferte profitabile. De aceea decizia MF e destul de ciudată”.

A câștigat „Gemalto”, cu cea mai scumpă ofertă. E secret de stat?

Cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere financiar a fost cea a francezilor de la „Oberthur”. Dar favorita concursului părea să fie „Bundesdruckerei”, care ne-a iertat costul a 1,5 mln. pașapoarte. Cu atât mai mult, cu cât și nemții propuneau una din cele mai bune oferte. La 6 iulie, însă, Grupul de lucru a răsturnat peste cap toate așteptările și i-a dat câștig de cauză companiei „Gemalto”, care la fel este recunoscută în lume, dar care propunea cea mai scumpă ofertă alături de ceilalți finaliști. Această alegere exclude și o diminuare a prețului la pașapoarte, care ar fi fost posibilă în caz de victorie a unuia dintre oponenții companiei „Gemalto”. Decizia a fost votată de toți membrii grupului, cu excepția reprezentanților „Registrului”.

Din păcate, și membrii Grupului de lucru refuză să-și explice alegerea, chiar dacă ea este una de interes public. Serviciul de presă al MF ne-a spus că șeful grupului, Mămăligă, nu are timp pentru aceasta. Feodosii Sofianu, șef de direcție la MAI, ne-a recomandat să ne adresăm la centrul de presă al MAI, care nu are nicio treabă cu votul său. Vasile Mircos, șef de secție la Externe, s-a interesat surprins de unde știm că el a făcut parte din grup: „De unde știți? Nu pot să vă spun mai mult decât ceea ce se dă publicității”. Și Oleg Rotaru, șef de departament la „Registru”, s-a eschivat să ne dea explicații: „Conform deciziei Guvernului, organizarea tenderului s-a făcut sub egida MF. Reprezentanții noștri au votat cum au votat. Votul nostru, fiind minoritar, e pur consultativ”.

MF trebuia deja să încheie contractul cu „Gemalto”

Companiile „Bundesdruckerei” și „Oberthur” au fost anunțate că au fost excluse din concurs, fără să li se aducă la cunoștință cine este câștigătorul. Singurul oficial mai deschis față de noi a fost Simion Botnari. El recunoaște că Finanțele au desemnat compania câștigătoare, dar încă nu au anunțat-o la Agenție. De la Botnari am mai aflat că, nemulțumiți de rezultat, „Bundesdruckerei” a depus o contestație la AAP la 20 iulie, iar peste șapte zile a parvenit și contestația de la „Oberthur”. „Am cerut explicații de la Ministerul Finanțelor, dar încă n-am primit un răspuns. N-am primit nici darea de seamă, nici contractul. După ce le vom primi, urmează să examinăm contestațiile într-o ședință publică. Agenția poate să anuleze licitația doar dacă va stabili că necorespunderile din ofertele companiilor descalificate și a câștigătoarei sunt foarte mici”, afirmă Botnari. Aceeași sursă susține că, de fapt, MF, ca autoritate contractantă, trebuia deja să fi încheiat contractul în termen de 20 de zile din data alegerii câștigătorului, dată care a expirat.

„Dacă acest contract nu va fi încheiat din cauza operatorului economic, autoritatea este în drept să reevalueze ofertele și să dispună o nouă achiziție. Dacă de vină este autoritatea contractantă, ea este obligată să încheie contractul, fiindcă legea nu stabilește impedimente în acest sens”, precizează Botnari.

„Ceva e cu putoare în licitația asta”

Mult mai rezervat s-a arătat a fi directorul AAP, Ștefan Creangă, care nu ne-a spus nimic nou decât că „ceva e cu putoare în licitația asta”. Am încercat să aflăm opiniile celorlalte firme descalificate, dar și ele se abțin să se pronunțe. Avocatul „Oberthur”, Victor Burac, și cel al „Bundesdruckerei”, Alexandru Țurcan, susțin că nu sunt autorizați să discute la acest subiect. Nici ei nu cunosc cine este câștigătorul tenderului. „Pe site-ul Agenției nu e nimic anunțat. Am solicitat această informație, dar nu o pot obține”, ne-a spus Burac. În schimb, avocatul atrage atenția că, dacă CSJ îi va da dreptate companiei lituaniene, ne putem trezi cu un caz similar celui al lui Pantelei Sandulachi, căruia tot Finanțele i-au plătit 400 mii euro în urma unei decizii a Curții de Apel, după care CSJ a anulat decizia și ministerul e nevoit să-și recupereze banii. „Formal vorbind, MF putea să organizeze licitația. Dar dacă ministerul va semna contractul cu firma câștigătoare, iar CSJ va anula decizia instanței de Apel, va fi anulat și acest contract. Toată construcția asta de domino, pe care încearcă MF să o construiască se poate nărui”.

Robert Hutchinson, șeful Direcției comunicare a companiei „De La Rue”, refuză să dea vreun comentariu, dar se arată nedumerit de faptul că nu a primit niciun răspuns de la Grupul de lucru.

Decizia MF ar putea stopa procesul de liberalizare a vizelor

Potrivit unor surse, patronii „Bundesdrukerei” ar fi în relații bune cu oficiali din Germania, care ar fi anunțat-o pe Angela Merkel despre licitația de la Chișinău. O fi sau nu adevărat, nu știm, însă Ambasada Germaniei din Chișinău cunoaște deja situația. Iată poziția lui Carsten Wilms, însărcinat cu afaceri al Ambasadei: „Compania „Bundesdruckerei”, precum şi „Giesecke & Devrient”, au o experienţă multianuală în sistemul de paşapoarte. Ambasada susţine toate firmele germane care activează în străinătate, însă nu exercită influenţă politică sau de orice altă natură asupra licitaţiilor curente. Pentru noi este importantă o procedură corectă şi transparentă, pentru ca toţi participanţii să fie trataţi în mod egal şi să se ia o decizie economic viabilă. Tocmai acest fapt este valabil în domeniul atât de sensibil al licitaţiei privind introducerea paşapoartelor biometrice. Licitaţia este și un seismograf pentru încrederea statelor membre ale UE în statul de drept RM. De această încredere va depinde calea de mai departe a procesului de liberalizare a vizelor”.

N-am putut afla nimic nici de la primele persoane din instituțiile direct vizate în cazul licitației. Ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruță, nu ne-a răspuns la niciun apel. Iar directorul general de la „Registru”, Sergiu Railean, ne-a închis telefonul sub pretextul că este ocupat. Evident că rezultatul licitației se ascunde. Nu știm cât va dura această tăcere grea, dar e păcat că Guvernul a pus în joc o companie cu renume mondial, precum este „Gemalto”.  

P.S. În ziua apariției versiunii print a articolului, compania franceză Oberthur a răspuns la solicitările ziarului TIMPUL de a se pronunța asupra rezultatului licitației. „Am fost surprinși de decizia luată de Ministerul Finanțelor, având în vedere calitatea și valoarea ofertei noastre. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a afla mai multe detalii”, a declarat Guy CLEC’H, directorul de afaceri pentru Rusia, Asia Mijlocie și Africa al companiei Oberthur Techologies.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *