Ale cui sunt ruinele Chișinăului?

Vila urbană, str. A. Mateevici 67 datează de la începutul secolului al XX-lea. În anii 1950-1952, aici a locuit secretarul general al URSS, Leonid Brejnev, în perioada când era prim-secretar al PC al RSSM. A aparținut companiei „Maxihom” deținută de un asociat al lui Oleg Voronin, care nu a investit niciun ban în restaurare. Potrivit Î.S. „Cadastru”, proprietarul actual al vilei este B-H. Robert, care a cumpărat-o în octombrie 2009. În mai 2013, clădirea a fost parțial demolată.

Moara Roșie, str. Moara Roșie 5 – monument de arhitectură industrială unic din Chișinău, datând cu sfârșitul sec. al XIX-lea. În registrul Î.S. „Cadastru” nici nu figurează ca imobil, ci doar ca teren. Moara Roșie aparține municipiului Chișinău. Nu a fost niciodată restaurată. Specialiștii din domeniul protejării patrimoniului propun ca moara să fie reabilitată printr-un parteneriat public-privat.

Conacul Râșcanu-Derojinschi, str. București 62 – construit în anii ’70 ai secolului XIX, după proiectul arhitectului Alexandru Bernardazzi. În 2009, conducerea comunistă a Ministerului Economiei a permis vânzarea ilegală a conacului către firma „Maxelegant” SRL. Ulterior, monumentul a trecut în gestiunea companiei off-shore „Webwest Alliance Ltd” înregistrat în Belize. După cinci ani de la tranzacție, perioadă în care nu s-a făcut nimic, este evident că noii proprietari nu-și doresc reabilitarea conacului.

Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de baroneasa Iulia von Geuking, str. Alexei Mateevici 85 – construit în anii ‘90 ai secolului al XIX-lea. În 2010 clădirea și terenul adiacent a fost cumpărat de Ambasada Germaniei, în scopul construirii unui sediu, „cu păstrarea aspectului arhitectonic iniţial al clădirilor”. Reprezentanța diplomatică nu a propus deocamdată nici un proiect de restaurare a monumentului.

Fostul Hotel Petersburg, str. Alexandru cel Bun 47 – construit în anii `30 ai secolului al XIX-lea. A suferit în al Doilea Război Mondial. În 1946 a fost reconstruit. Până în septembrie 2009 a fost proprietatea municipală, apoi a fost vândută firmei „Estera-Lux” SRL.

Clădirea fostei sinagogi cu azil, str. Rabbi Țirilson 8-10 – datată în al doilea deceniu al secolului al XX-lea. Comunitatea evreiască a achiziționat complexul de clădiri în 2010. La începutul lui 2013, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a avizat deja proiectul de restaurare, acesta fiind singurul exemplu din cele enumerate când proprietarii întreprind acțiuni concrete pentru reabilitarea edificiului.

Ce spune legea?

Codul Penal, art. 221: Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a monumentelor de istorie şi cultură sau a obiectelor naturii, luate sub ocrotirea statului, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 10 mii la 60 mii lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 60 mii la 100 mii lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.