Și cel puțin cultural avem, începând chiar de la Planeta Moldova și continuând cu cei mai tineri. Celor care au fost vineri la cenaclul Bibliotecii Naționale nici prin gând nu le-ar fi trecut că tânărul blond din primul rând, care e acolo la aproape fiecare eveniment literar, are un concert două ore mai târziu. Nu s-a dus nici să facă vocalize, nici să bea o bere înainte de concert.
Cel mai tânăr (și talentat – spunem noi) hip-hoper din Moldova, Traian Babără este un cititor serios și un participant activ la întâlnirile Cenaclului Republica. Nu că fratele lui, Ștefan Babără, n-ar veni și el frecvent la aceste întâlniri. Ștefan, pe care tinerii noștri tot de la cenaclu îl știu, bateristul singurei formații de grindcore din Moldova: Abnormyndeffect.
Și dacă ajungi la un concert susținut de Traian Babără (care deja are mai multe apariții pe scena hip hopului românesc, alături de nume consacrate acolo) sau la Abnormyndeffect, nu te mai miri că pe acești artiști îi întâlnești la evenimente literare, la festivaluri cinematografice etc. Pentru că inclusiv din ceea ce fac se simte elementul cultural. Ei, să mi se ierte ironia, nu se înscriu între artiștii cu studii la ASE, care nu citesc de frică să nu își „contamineze" ideile proprii cu cele ale scriitorilor.
Vineri, după lansarea cărții de debut a Iuliei Modiga, apărută la Editura Karth în 2014, o carte care a convins un public numeros să participe la lansare, ne-am mutat de la Cenaclu la concertul susținut de hip-hoperul Traian și Abnormyndeffect. Am savurat concertul, am întâlnit multă lume bună, artiști plastici, scriitori, jurnaliști, ba chiar și pe actorul Sergiu Voloc, a cărui condamnare ne-a convins: în Moldova viața bate filmul. Shor și Usatîi sunt primari, lui Papuc i se anulează condamnarea, pentru miliardul furat nu e condamnat nimeni, iar Sergiu Voloc, fiindcă a dat cu pumnul în ușa de la poliție, e condamnat la patru ani cu suspendare.
Poate această realitate halucinantă, care (cu părere de rău o spun) oferă artiștilor (din muzică sau literatură) o gamă largă de subiecte ca să-i inspire, a făcut ca Republica Moldova să aibă un potențial așa de ridicat. Desigur potențialul despre care vorbesc e dosit în ceea ce peste Prut înseamnă cultură de scenă, iar la noi e considerat underground ca să facă loc artiștilor de la ASE și scriitorilor de la jurnalism.
