(ANALIZĂ INFOGRAFIC) Cât de dependentă este Europa de gazele ruseşti?

În primul rând, ce înseamnă dependenţă energetică? Cât gaz trebuie să importe o ţară că să fie considerată “dependenţă”? Potrivit Margaritei Balmaceda, cel mai important expert în domeniu care a primit o bursă de 200.000 de euro de la UE pentru a studia această problema, o ţară este dependenţă energetic dacă “peste 50% dintr-una din resursele energetice majore pe care le foloseşte (petrol, gaze), provin din surse externe”.

În infograficul interactiv puteţi vedea cât de dependenţe – sau de independente – sunt ţările Uniunii Europene, plus Turcia şi Elveţia, de gazele Rusiei. Datele provin de la Eurogas, asociaţia europeană a companiilor din acest sector, şi sunt exprimate în Terawati/ora (TWh). Un Terawat/ora este egal cu 1.000.000.000 de kilowaţi/ora.

Din acest punct de vedere, România stă bine, asigurându-şi trei sferturi din consumul de gaze naturale din resurse proprii. De altfel, începând de anul trecut România a devenit exportator de gaze, fiind un fel de “insula” de independenţa energetică într-un “ocean” de ţări dependenţe de gazele ruseşti.

Într-o situaţie bună sunt şi ţări că Franţa, Spania sau Italia, care îşi importă gazele, însă din alte surse decât Rusia. Cu cât avansăm spre estul Europei, dependenţă devine tot mai accentuată, mergând până la 100% în cazul ţărilor baltice şi Finlandei, care îşi importă toate gazele din est.

Ce soluţii sunt? Una dintre ele este importul de gaze din alte surse. E vorba în principal de Statele Unite, în cazul căreia costurile mari de transport sunt compensate de cele mici de exploatare. Aşa încât s-ar putea ajunge la un preţ semnificativ mai mic decât cel al gazelor ruseşti.
Când şi la ce preţ vom avea gaze americane

O altă soluţie este interconectarea gazoductelor din UE, astfel încât ţările care importă gaze din alte surse (de pildă Spania, Franţa sau Italia) să le poată da şi celor care acum sunt dependenţe de Rusia. În acest fel, UE ar putea începe să folosească mai degrabă gazele din Algeria, Norvegia sau Qatar. Inclusiv preşedintele României a invocat această soluţie în ultimii ani.

În acelaşi timp, din punct de vedere comercial Rusia nu are niciun avantaj din situaţia actuală. Dimpotrivă, acţiunile Gazprom au scăzut dramatic începând de la sfârşitul lunii februarie, ajungând sub 119 ruble/acţiune, faţă de 242 ruble/acţiune, valoarea maximă înregistrată în ultimii 5 ani.

Iar orice problema a Gazprom afectează dramatic şi economia Rusiei. Gigantul energetic reprezentând 8% din PIB-ul ţării. Aşa încât dependenţă are două fete: Europa are nevoie de gazul rusesc, dar şi Rusia are nevoie de cash-ul european.

sursa: zf.ro, protv.ro