În perioada 1-4 noiembrie, publicul a avut parte de o compilație excelentă de scurtmetraje, lungmetraje, animație de avangardă, filme pentru copii și videoclipuri animate. Important este faptul că publicul moldovenesc a început să înțeleagă încetul cu încetul arta animației și să evite stereotipul, conform căruia animația este un domeniu al artei dedicat în exclusivitate copiilor.
Anim’est este un festival care educă publicul moldav, îl distrează, îl face să-și reevalueze opiniile asupra frumosului și îi resetează anumite valori culturale. În acest sens, a fost mai mult decât benefică retrospectiva clasicului animației japoneze Hideo Miyazaki. Filmele lui Miyazaki reprezintă adevărate povești pentru adulți sau pilde filosofice pentru copii. Spectatorul lui Miyazaki nu are vârstă, este în permanență copil, însă un copil matur, care își pune întrebări existențialiste. O altă doză de șoc cultural a fost compilația Creepy Animation Night în care publicul a avut parte de o noapte de filme animate de avangardă. A fost interesant să urmăresc atât producțiile prezentate, cât și reacțiile publicului. Publicul nostru trebuie să mai crească și să scape de frustrări. La mai toate filmele erotice din cadrul Creepy Animation Night aveam impresia că sala e plină de copii, și nu de adulți, altfel nu-mi pot explica chicotelile exhaustive și glumițele infantile aruncate de publicul moldav la orice apariție a unui sfârc sau a unui sân pe ecran. La cum se îmbracă majoritatea fetelor și cum se comportă majoritatea tinerilor nu mă așteptam să fiți atât de pudici, fraților. Sau este prima dată când întâlniți nuditatea în creația artistică? E păcat că v-ați obișnuit cu pornografia de pe ecranele televizoarelor, și nu sunteți în stare să înțelegeți erotismul artistic. În fine, cu astfel de festivaluri va fi reeducat și publicul nostru, ceea ce nu poate să nu bucure.
În același timp, publicul a devorat producțiile cu o poftă de invidiat, pe care, după spusele unuia din organizatori, nu prea o observăm nici în România. Asta ar trebui să însemne că Anim’est cuprinde o nișă largă de devoratori de artă în Chișinău, devoratori care vor să fie la curent cu tendințele din animația și cinematografia contemporană. Și chiar dacă este un festival bazat mai mult pe principii estetice decât economice, sper că Anim’est va continua la Chișinău cu ediții care ne vor transforma gustul cinematografic și ne vor ajuta să recunoaștem arta adevărată în multitudinea de kitsch care ne înconjoară.
Festivalul se desfășoară grație efortului depus de o echipă extraordinară din România, în frunte cu Mihai Mitrică, directorul festivalului, și Dumitru Marian, coordonator Anim’est Chișinău. Echipa din Chișinău a implicat și mulți tineri voluntari pentru care contează ce fel de artă consumăm. Sunt sigur că acest festival este posibil doar datorită entuziasmului organizatorilor și al echipelor, pentru că factorul economic e unul mizer, iar cheltuielile de obicei nu se acoperă. Și totuși, nu am înțeles atitudinea reprezentanților unui studio de creație de la noi, cărora li s-a dat posibilitatea să-și prezinte lucrările publicului în cadrul segmentului dedicat animației moldovenești. Știind că e vorba de un festival românesc, aceștia și-au prezentat operele în rusă, iar la întrebarea organizatorilor de ce nu au făcut prezentarea în română, au răspuns în tradiția ocupantului sovietic: a pocemu net? Oare e atât de greu să înveți o limbă? Dacă nu cea de stat, măcar engleza, care este o limbă de circulație internațională, mai ales în domeniul creațiilor video și al designului. Oare e atât de greu să dai dovadă de respect față de câțiva oameni care te aduc în lumina rampei și încearcă să te promoveze? Cu astfel de atitudini porcești veți ajunge să vă prezentați operele la Bălți sau Comrat, dragi creatori de artă video. În fine, nu voi da nume și nu voi dezvolta acest subiect neplăcut, pentru că aș compromite un festival de excepție și un mare efort făcut de o echipă cu ambiție.
