Prima manifestare a avut loc miercuri, la Grădiniţa „Îngeraşul” din Chişinău, unde poetul era oaspete frecvent. Joi, în Filiala Bibliotecii Naţionale pentru copii „Ion Creangă” din capitală a avut loc medalionul literar cu genericul „Sunt floarea cea în chip de liră”. Moderatoarea evenimentului, directoarea bibliotecii sus-numite, Claudia Balaban, a menţionat, între altele, că poetul punea pe acelaşi cântar credinţa, dragostea şi speranţa sa pentru noi. „Opera lui încă urmează a fi valorificată şi studiată. Grigore Vieru n-a plecat dintre noi atâta timp cât ne vom apleca asupra operei sale”, a mai spus Claudia Balaban.
La rândul său, poetul Nicolae Dabija a constatat că Gr. Vieru este pretutindeni, numele lui purtându-l mai multe licee, şcoli şi grădiniţe, ba chiar şi podul de la Lipcani. „Fiind la o biserică din România, am fost martor când un preot l-a întrebat cu ce mână scrie. Şi când poetul i-a răspuns, părintele i-a sărutat-o, ca fiind mâna lui Dumnezeu. Pentru Grigore Vieru a fost cel mai mare premiu. El a venit în literatura noastră cu teme noi – cu mama, spre exemplu, care simbolizează ţara, iar în poezia „Casa mea” a amintit pentru prima dată de Prut („Casă văduvă şi tristă, de pe margine de Prut”), ea, casa, simbolizând Basarabia ocupată”, a subliniat scriitorul.
„Eu scriu, ca să mă apropii de Dumnezeu”
În cadrul aceluiaşi eveniment, a fost lansată ediţia a doua a Biobibliografiei „Grigore Vieru”, recent apărută la Firma editorială „Baştina Radog” (ediţie îngrijită de Claudia Balaban, bibliografă – Tamara Maleru, redactor – Claudia Gurschi), cu sprijinul financiar al directorului general al acesteia, Alexandru Rusu. Prefaţatorul ei, academicianul Mihai Cimpoi, avea să remarce că această carte este bună sub toate aspectele, mai cu seamă pentru cunoaşterea personalităţii multidimensionale a poetului, ca om al cetăţii, ca om de cultură. El i-a informat pe cei prezenţi că, în curând, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei va edita opera integrală a regretatului poet. „Eu scriu, ca să mă apropii de Dumnezeu”, zicea poetul, expresie amintită de către prietenul său, scriitorul Spiridon Vangheli, a căror prietenie, aşa cum avea să constate Claudia Balaban, a fost aidoma celei dintre Eminescu şi Creangă. Iar profesoara Elena Bivol de la Şcoala de muzică „V. Poleacov” a adus în faţa publicului o altă expresie înaripată a poetului: „Eu cunosc doar două note muzicale – ochii copiilor!”.
În faţa celor prezenţi au evoluat copiii de la Grădiniţa „Îngeraşul”, tânărul interpret Ştefănel Roşcovan, corul Liceului „Mihai Viteazul”, dirijat de Eugen Mamot, iar elevi de la liceele „Gh. Asachi” şi „D. Alighieri” au recitat versuri ale poetului traduse în limbile engleză, franceză, italiană şi germană. La întâlnire a participat soţia poetului, Raisa Vieru.
„Cele mai frumoase poezii”, în germană
Tot în aceeaşi zi, la aceeaşi oră, scriitorul a fost comemorat la Biblioteca publică „Ovidiu” din Chişinău, iar vineri – la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, unde, în cadrul seminarului literar „Grigore Vieru. Dimensiunea traducerii”, a fost lansat volumul „Cele mai frumoase poezii”, tradus în germană de către prof. Ion Mărgineanu.
Pe parcursul săptămânii, au avut loc manifestări consacrate marelui poet în mai multe oraşe ale României (Iaşi, Râmnicul Sărat ş.a.), iar sâmbătă el a fost comemorat la liceul din Băcioi, care-i poartă numele.
