Salariile mici ale judecătorilor, lipsa organizării adecvate de funcţionare a instanţelor de judecată, pregătirea profesională joasă şi nedorinţa judecătorilor de a-şi perfecţiona competenţele duc la faptul că instanţele de judecată din ţara noastră nu au o tendinţă stabilă în emiterea deciziilor. Astfel, tot mai mulţi cetăţeni îşi găsesc dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, obligând statul să plătească, din buzunarele fiecărui cetăţean, sute de mii de euro în fiecare an pentru un sistem judecătoresc beteag.
De la declararea independenţei, R. Moldova a cheltuit circa 14 milioane de euro pentru a despăgubi persoanele care au atacat statul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Timp de 20 de ani, au fost adoptate peste 242 de hotărâri împotriva Moldovei. Astfel, statul moldovenesc este printre primele opt ţări condamnate de cele mai multe ori la CEDO. Potrivit unui raport al Curţii, la data de 1 ianuarie 2012, 4.250 de cereri pendinte erau îndreptate împotriva Moldovei. Iar prin hotărârile şi deciziile pronunţate în 2011, Guvernul a fost obligat să plătească compensaţii în mărime de 371.258 euro (faţă de 874.687,18 euro în 2010).
Avocatul Roman Zadoinov consideră că, pentru a trata sistemul judecătoresc, avem nevoie de o reformă asemenea celei georgiene şi salarii de 5.000 de euro pentru fiecare judecător. „Statistica demonstrează că există corupţie acolo unde predomină sărăcia profundă. Salariul acordat unui jurist bun din Europa este de 5.000-7.000 euro lunar”, a spus R. Zadoinov. Totodată, potrivit avocatului, mărirea salariilor judecătorilor din R. Moldova nu va schimba situaţia. „Dacă judecătorul este corupt, el nu mai poate lucra cinstit. Cea mai potrivită soluţie va fi cea aplicată de Georgia: concedierea tuturor judecătorilor şi angajarea altora”, a mai spus el.
În comparaţie cu alte state al Consiliului Europei, în R. Moldova, Ucraina şi Rusia există prea mulţi funcţionari publici, prea mulţi judecători, procurori şi poliţişti. „Practic noi avem un număr de trei ori mai mare de judecători decât este necesar”, este de părere juristul.
„În prezent fiecare judecător emite decizi de sine stătător, fără să fie implicată instanţa de judecată în acest proces. Din acest motiv, noi avem hotărâri diferite pe aceleaşi cauze. Cu alte cuvinte, judecătorul din biroul numărul 1 nu cunoaşte hotărârile emise de judecătorul din biroul numărul doi, care nu ştie despre hotărârile emise de cel din biroul numărul trei. Adică fiecare stabileşte principii proprii pe cazuri similare. Astfel, este încălcat principiul stabilităţii raporturilor juridice şi cel al previzibilităţii hotărârilor, principiu care este fundamental într-un stat de drept”, a conchis specialistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
