Totodată, aceştia atrag atenţia asupra eventualelor riscuri şi asupra costului prea mare al lucrărilor de prospecţiune şi explorare a mineralelor, pentru stabilirea exactă a cantităţilor resurselor energetice, şi recomandă autorităţilor să caute în acest scop investiţii peste hotare.

 Dacă au vecinii, s-ar putea să avem şi noi…

În perioada anilor 1945-1972 au fost săpate aproape 800 de sonde pe teritoriul republicii, adâncimile de explorare a subsolului au fost limitate, astfel că peste 99% din sonde au avut o adâncime de până la 3 mii de metri. Însă, cercetările ulterioare privind structura geologică a teritoriului integrat între Carpaţi şi Marea Neagră au dovedit faptul că zăcăminte de petrol şi gaze pot fi localizate şi la adâncimi mari între 3 mii de metri şi 7 mii de metri. De asemenea geologii mai afirmă că prezenţa în partea de sud a ţării a unui complex de formaţiuni sedimentare, care s-au dovedit a fi petrogaziere în regiuni vecine, precum şi faptul că anterior au fost descoperite zăcăminte de petrol şi gaze naturale în trei localităţi din Moldova, denotă faptul că existenţa în subsolul nostru a altor zăcăminte de petrol şi gaze este posibilă.

„Noi nu am spus niciodată că R. Moldova nu are resurse de hidrocarburi. Din considerente pur ştiinţifice, geologice, nu este exclus ca în sudul republicii să existe rezerve de gaze naturale. Pentru a dovedi acest fapt trebuie făcute prospecţiuni geofizice, însă aceste lucrări sunt cam riscante, din punct de vedere financiar, întrucât necesită cheltuieli enorme, dar nimeni nu poate garanta că o să fie găsite rezervoare de hidrocarburi”, a menţionat pentru TIMPUL Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM. Potrivit lui, deşi anterior au mai fost efectuate cercetări pe teritoriul R. Moldova, situaţia privind resursele energetice rămâne a fi neclară până în prezent.

Cât costă forarea unei sonde?

Deşi ideea exploatării în R. Moldova a propriilor resurse de gaze şi petrol sună foarte bine, mai ales în contextul în care ţara noastră importă practic toate resursele energetice, iar preţurile lor au crescut simţitor în ultima perioadă, totuşi geologii atenţionează asupra costurilor ce implică efectuarea unor asemenea cercetări. Numai o sondă de circa 2,5–3 mii metri costă circa 2 milioane de dolari. Astfel, ţinând cont de costul enorm al lucrărilor de prospecţiune şi explorare, circa 80-90 mln. dolari, dar şi de lipsa totală în RM a unei baze tehnice necesare, cercetătorii de la Institutul de Geologie recomandă autorităţilor să atragă în acest scop investitori privaţi şi companii petroliere specializate din străinătate.

„Dacă în anii ’50 ai secolului trecut exploatarea zăcămintelor din Moldova nu era rentabilă, în acea perioadă fiind descoperite rezerve enorme în regiunea Siberiei, acum pentru Moldova acest lucru devine interesant, în condiţiile în care importăm resurse energetice tot mai scumpe, dar nici nu cunoaştem ce rezerve avem sub picioarele noastre”, a declarat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, în cadrul unei şedinţe la care s-a discutat despre situaţia actuală privind exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale în R. Moldova şi crearea unui grup de lucru interministerial care va elabora o foaie de parcurs privind acestea.

Gazul extras în sudul ţării

În prezent pe teritoriul R. Moldova sunt cunoscute un zăcământ de petrol (Văleni) şi două de gaz (Victorovca şi Bereşti). Zăcământul de la Bereşti este epuizat încă din anii 60 ai secolului trecut, dar în celelalte două localităţi hidrocarburile sunt exploatate de o companie americană. Astfel, lunar în satul Victorovca se extrag 10-12 mii metri cubi de gaze naturale, care asigură consumul a trei localităţi. Contactat de TIMPUL, primarul comunei Ciobalaccia, în componenţa căreia intră satul Victorovca, Sergiu Obreja, spune: „faptul că se extrage gaz chiar de sub pământul cultivat de săteni „nu ne încălzeşte deloc”. „Iniţial s-a încercat aprovizionarea cu gaze naturale a câtorva localităţi, însă cantitatea de gaz nu a fost suficientă pentru cele 3,5 mii de persoane. Acum suntem conectaţi la gazoductul rusesc. Chiar dacă la început gazul era un pic mai ieftin, acum plătim la fel în toată ţara, de parcă şi acest gaz ar fi adus din Siberia”, spune primarul. El a menţionat că exploatarea hidrocarburilor pe teritoriul comunei nu a influenţat situaţia economică a localităţii.

Nici în localitatea unde lunar se extrage circa o tonă de „aur negru”, cum mai este numit petrolul, nu putem vorbi de beneficii economice la nivel local. Potrivit primarului satului Văleni, Silvia Ştirbeţ, până în acest moment nu se ştie cât zăcământ de petrol există aici la Văleni, iar activitatea de extragere a petrolului nu a influenţat în vreun fel evoluţia economică a localităţii. „În curând, compania care extrage petrol îşi va construi o staţie de alimentare cu combustibil. Sperăm că vom avea parte de combustibil mai ieftin, deşi în condiţiile economiei de piaţă ne dăm seama că este puţin probabil acest lucru”, a menţionat pentru TIMPUL primarul satului Văleni, raionul Cahul.

Ion Muntean, expert în energetică
Cred că Moldova nu deţine cantităţi de gaze naturale care ar prezenta interes la nivel naţional, poate doar la nivel local. Consider că nu este rentabil să investim bani în tehnologii, în cercetări privind cantitatea de hidrocarburi, iar banii care se propun a fi utilizaţi în acest scop ar trebui investiţi în dezvoltarea altor tipuri de energie. În primul rând, nu ştim exact despre ce cantităţi vorbim. În al doilea rând, balanţa energetică la noi în ţară este monopolizată de gazele naturale. Mai mult decât atât, ele sunt importante dintr-o singură sursă şi, dacă vom merge pe ideea de a creşte ponderea gazelor naturale în balanţa energetică naţională, din punct de vedere al securităţii energetice şi economice nu este deloc bine. Ar fi mai bine dacă s-ar face investiţii în domenii precum biomasa, biogazul, valorificarea energiei din deşeuri, domenii fezabile din punct de vedere economic.